Viceprimarul municipiului Alba Iulia - Călin Potor este unul dintre membri Consiliului de Administraţie al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, funcţie acum incompatibilă cu cea de viceprimar. Pentru a respecta legea, Călin Potor a declarat că îşi va înainta demisia din funcţia deţinută în CA al CJAS Alba, în termenul legal. (A.D.)

---

      În data de 18 mai, pe raza administrativ - teritorială a Primăriei Ocna Mureş se va desfăşura un referendum în vederea reînfiinţării comunei Războieni, conform unei hotărâri de consiliu local din aprilie 2003, ne-a informat primarul Vasile Bugnar. În acest context, cetăţenii cu drept de vot din Ocna Mureş şi localităţile aparţinătoare sunt rugaţi să participe la această acţiune civică. (N.T.)

---

      În organizarea TSD Alba, la Colegiul Naţional "Avram Iancu" din Câmpeni, a avut loc întâlnirea elevilor din clasele XI - XII, profil filologic, cu poetul Ion Miloş, care s-a stabilit în Suedia şi acum este prezent în judeţul Alba cu ocazia celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga". Ion Miloş este primul cetăţean de onoare al României şi i s-a decernat recent, de către preşedintele Ion Iliescu, decoraţia Serviciului Credincios în Grad de Comandor pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi promovarea literaturii şi culturii noastre în Suedia, precum şi în alte ţări. Din partea Organizaţiei TSD Alba a participat preşedintele Nicolae Mera şi directorul adjunct al Colegiului "Avram Iancu" din Câmpeni, doamna Felicia Şufană.(R.J.)

---

La Tărtăria
      Postul de Poliţie Săliştea a fost sesizat luni, 12 mai, de Claudiu Ş. din Alba Iulia, despre faptul că în timp ce demola o casă aparţinând tatălui său a descoperit o armă militară, zidită în peretele unei camere. În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii au stabilit că arma zăcea în peretele cu pricina de mai bine de o jumătate de secol, proprietarul iniţial, acum decedat, fiind combatant în cel de-al doilea Război Mondial. Arma, într-o avansată stare de degradare, a fost ridicată de poliţie. (N.T.)

      În cursul săptămânii trecute Comisia Naţională de Heraldică a reuşit să aprobe Stema municipiului Alba Iulia - ne-a informat viceprimarul Călin Potor. Reamintim că demersurile în acest sens au început încă din timpul legislaturii trecute, dar, din varii motive, unele chiar hilare, ca să spunem doar atât, ea nu a reuşit să "treacă" la comisie. După mai multe modificări, iată că în preajma Zilelor Oraşului - o sărbătoare pe care primarul Mircea Hava şi-o doreşte memorabilă încă de la prima ediţie, municipiul Alba Iulia are în sfârşit stemă. Un element care va figura de-acum pe toate materialele de promovare turistică, economică sau culturală a municipiului nostru. Dar până atunci ea mai trebuie să treacă şi de aprobarea Consiliului local Alba Iulia, care se va reuni în ultima decadă a lunii în curs.

---

•Interviu cu Ioan ŞOLEA, primarul municipiului Blaj
      - Domnule primar, timp de câteva zile municipiul Blaj se va afla în mare sărbătoare. Despre ce este vorba?
     - Aşa cum se ştie, în fiecare primăvară, în luna mai, acum de fapt vara, la Blaj se sărbătoreşte Revoluţia de la 1848, mai precis Marea Adunare Naţională care a avut loc la 3-15 mai 1848 pe Câmpia Libertăţii. În acest an aniversăm 155 de ani de la acest important eveniment, deci este o cifră rotundă şi am dorit să facem ceva mai deosebit pentru această sărbătoare. Şi am reuşit, cu sprijinul Prefecturii judeţului Alba, al Consiliului judeţean Alba şi al Guvernului României, să facem o dreptate istorică şi să putem dezveli în data de 15 mai pe Câmpia Libertăţii busturile celor doi episcopi care au participat activ la Revoluţia de la 1848 din Transilvania - Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny.
     - Dar nedreptatea de unde venea?
     - Nedreptatea venea din faptul că atunci când s-a realizat, în anul 1973, ansamblul de busturi ale celor mai importanţi conducători ai Revoluţiei de la 1848, nu s-a acceptat ca busturile celor doi episcopi - unul ortodox şi celălalt catolic - să fie amplasate pe Câmpia Libertăţii. S-au acceptat doar busturile revoluţionarilor, să zicem laici.
     - Ştim că anul trecut monumentul "Gloria" de pe Câmpia Libertăţii a fost vandalizat...
     - Da, dar nu a fost un act cu implicaţii etnice sau politice. Fapta a fost comisă de un tânăr, uşor retardat, care a luat şi a vândut la fier vechi câteva dintre literele inscripţiei de pe monument, pentru a câştiga ceva bani. Monumentul a şi fost reparat atunci, imediat.
     - În afară de completarea ansamblului monumental şi de dezvelirea busturilor amintite, care sunt celelalte momente de atracţie din programul pe care l-aţi pregătit?
     - Pentru noi, ca principali organizatori, toate sunt la fel de importante, dar, gândindu-mă la atractivitatea pentru cât mai mulţi dintre cetăţenii Blajului, am să nominalizez câteva: astăzi la ora 16.00 la Casa municipală de cultură "Iacob Mureşianu" va avea loc deschiderea festivă a manifestărilor reunite sub genericul "Serbările libertăţii", care va fi urmată de simpozionul "Blajul - trecut, prezent şi viitor" prin care vrem să arătăm trecutul şi rolul municipiului Blaj în istoria neamului românesc, dar să ne referim şi la prezent şi la perspectiva de dezvoltare a municipiului nostru. Apoi, imediat după simpozion, câţiva dintre cetăţenii care au ajutat mult Blajul în ultima perioadă vor primi titlul de "Cetăţean de onoare". Este vorba de Ioan Sălcudeanu datorită eforturilor căruia s-a construit fabrica de bere Bergenbier la Blaj, apoi este Liviu Necşulescu - cel care a salvat viile din zona noastră, de Aurel Creţu - directorul SC Stratusmob SA şi Gligor Cîmpean - directorul SC IAMU SA care au reuşit să salveze aceste întreprinderi importante pentru dezvoltarea economică a municipiului Blaj şi care, trebuie să spunem, sunt printre cei mai buni platnici la bugetul local. În plus vreau să spun că domnul Creţu a înţeles că poate să renunţe la vechea fabrică de tapiserie mobilă, care nu mai era folosită din anul 1990, a vândut acest spaţiu unde în prezent funcţionează o fabrică de confecţii foarte modernă.
     Revenind la program, în data de 15 mai vom dezveli cele două busturi de care aminteam, vom depune coroane de flori la toate monumentele amintind de Revoluţia de la 1848 şi menţionez că avem 41 de asemenea monumente răspândite prin oraş. Nu vom uita niciunul! Va urma apoi, la Casa municipală de cultură, cel mai important simpozion din program "Blajul şi Revoluţia de la 1848" la care vor participa numeroşi profesori universitari din Cluj Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia şi Blaj. Simpozionul va avea 2 secţiuni la care s-au înscris câte 15 conferenţiari. În data de 16 mai avem o acţiune mai deosebită la Institutul teologic dedicată evocării celor doi episcopi - Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny. Vor fi prezenţi ÎPS Andrei - arhiepiscop ortodox de Alba Iulia şi ÎPS Lucian - mitropolitul Bisericii greco-catolice, care vor primi şi ei titlul de "Cetăţean de onoare" al Blajului. Sâmbătă va avea loc cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului coral Interjudeţean "Iacob Mureşianu" la care vor participa 11 formaţii, adică peste 440 corişti. Tot sâmbătă, elevi din Blaj, Alba Iulia, Cîmpeni şi Aiud vor participa la un concurs de poezie, iar cei mai buni dintre ei vor fi premiaţi atât pentru creaţie, cât şi pentru interpretare. "Serbările libertăţii" se vor încheia duminică, 18 mai, când după slujbele comemorative care vor fi oficiate în toate bisericile Blajului, indiferent de confesiune, va avea loc pe Bulevardul Republicii o frumoasă şi pentru noi tradiţională paradă a portului popular de pe Valea Târnavelor. Ne vom reuni apoi pe Câmpia Libertăţii unde va avea loc o serbare câmpenească şi un spectacol susţinut de Ansamblul folcloric din Orlat, de formaţiile folclorice din Blaj, Aiud, Cîmpeni şi din toate comunele de pe Valea Târnavelor. Acest moment folcloric va fi urmat de un spectacol pentru tineret susţinut de trupele Desperado şi Candy. După căderea serii vor fi lansate de la statuia lui Avram Iancu focuri de artificii marcând încheierea manifestărilor. Este pentru prima dată când închidem "Serbările libertăţii" în acest fel.
     - Alături de organizatorii pe care i-aţi pomenit deja, care este sprijinul pe care l-aşi primit din partea societăţii civile din Blaj, fundaţii sau asociaţii culturale?
     - Trebuie să remarc în primul rând implicarea deosebită a Despărţământului ASTRA "Timotei Cipariu" Blaj, dar şi a unui număr de peste 20 de societăţi comerciale care au răspuns chemării noastre şi ne sprijină sub diferite forme. Gândiţi-vă numai la masa pe care trebuie s-o asigurăm invitaţilor, formaţiilor artistice. Sunt câteva sute de oameni. Toate acestea se rezolvă prin sponsorizare. Întreaga acţiune costă peste 250 milioane de lei din care Ministerul Culturii şi Cultelor a alocat 80 milioane de lei pentru tipărituri, Consiliul judeţean Alba va contribui cu aproximativ 30 milioane de lei (transportul unor formaţii artistice), iar restul este sponsorizare. Am reuşit să ne descurcăm fără să apelăm la bugetul local. Vedeţi deci ce sprijin important primim din partea blăjenilor, cărora le mulţumesc şi cu această ocazie.
     - Vorbeaţi de unele tipărituri. Care sunt acestea?
     - Este vorba de afişe şi invitaţii dar avem şi câteva volume importante: "Interferenţe cultural-artistice europene" - autor Cornel Tatai-Baltă, "Andrei Mureşanu - poetul Revoluţiei de la 1848" - autor Ion Buzaşi, albumul "Revoluţionari blăjeni şi monumente paşoptiste" - autori Ana Hinescu şi Simona Frâncu şi desigur un număr special al revistei "ASTRA Blăjeană".
     - Ştim că la unele dintre ediţiile precedente au participat numeroşi reprezentanţi ai guvernului, parlamentului... Cum va fi acum?
     - Noi am trimis invitaţii atât la Preşedinţia României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, întregului guvern, primului ministru, paralmentarilor de Alba, tuturor partidelor politice. Deocamdată (marţi dimineaţa - n. red) nu am primit nici o confirmare. Eu regret foarte mult cu atât mai mult cu cât le-am trimis tuturor o scrisoare în care arătam modul în care vecinii noştri ştiu să sărbătorească evenimente similare în prezenţa celor mai înalte oficialităţi, inclusiv în România. Este mare păcat dacă noi nu vom face la fel. Cu atât mai mult cu cât în Transilvania românii sunt mai sensibili la aceste aspecte.
     - Să sperăm că totuşi veţi avea surpriza plăcută să-i vedeţi şi la Blaj. Vă mulţumesc!

---