Recentele alegeri parţiale - un test câştigat de PSD
Declarate cu mare încredere în forţele proprii, mai ales de partidele din Opoziţie, principalul test înaintea alegerilor locale şi generale de anul viitor, alegerile parţiale din 22 de comune din ţară s-au încheiat duminică. Optimismul acestora s-a mai diminuat, drastic am putea spune după ce ultimul tur a adus aceeaşi victorie zdrobitoare a candidaţilor Partidului Social Democrat. Din cei 22 de primari aleşi 16 sunt reprezentanţii PSD, care a depus candidaturi în toate circumscripţiile, 4 ai UDMR, care a depus candidaţi în 5 circumscripţii. Doi sunt reprezentanţi ai PUR şi PD. Acuzat de aroganţă şi infatuare, PSD a demonstrat acum că există totuşi o bază, o explicaţie pentru comportamentul lipsit de modestie al membrilor săi, atât de la centru, cât şi din teritoriu. Desigur că pentru aceste rezultate foarte bune obţinute de PSD, partidele Opoziţiei, mai ales PD şi PNL, acuză metode neortodoxe, cum ar fi "mituirea" alegătorilor prin alocarea preferenţială de fonduri de la bugetul de stat, împărţirea de pachete cu alimente sau haine second-hand pentru cetăţenii mai lipsiţi de mijloace materiale, mici, bere sau chiar câte o jumătate de litru de rom. Dar ştim, încă de la Niccolo Machiavelli, că în politică "scopul scuză mijloacele". Ce i-a împiedicat pe reprezentanţii partidelor perdante să procedeze la fel (cu excepţia fondurilor preferenţiale)? Să creadă cumva ei că în cei 13 ani de democraţie în România s-a putut constitui acea conştiinţă politică şi civică în baza căreia, pentru a câştiga alegerile, să fie necesară doar dezbaterea de idei sau doctrine? Dacă răspunsul este "da", atunci nu putem decât să-i bănuim pe strategii lor electorali de naivitate, ca să nu spunem mai mult.
Reprezentanţii Partidului Democrat, care a câştigat o primărie, dar a depus candidaturi în 17 circumscripţii, dar şi ai PNL, care nu a câştigat nici un primar, deşi a depus candidaturi în 19 circumscripţii, şi-au mai domolit tonul şi încearcă acum să acrediteze ideea că 22 de comune nu sunt reprezentative pentru întreaga ţară. Există o oarecare doză de adevăr în această aserţiune, dar valoarea de test a alegerilor parţiale recent încheiate rămâne. Cu atât mai mult cu cât nu trebuie să uităm că peste 40% din populaţia României trăieşte în mediul rural (cel în care s-au desfăşurat acum alegerile) şi tot în mediul rural PSD are mare aderenţă, fapt care a fost demonstrat în toate alegerile care au avut loc din 1990 până acum.
Că Partidul Social Democrat este decis să-şi asigure o victorie zdrobitoare la alegerile din anul viitor o demonstrează bătălia care se dă acum pentru cucerirea marilor oraşe: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Oradea, Cluj Napoca, Alba Iulia, unde primăriile sunt deţinute acum de partidele din Opoziţie. Războiul a început. Uneori el este dus cu aceleaşi metode neortodoxe de compromitere a edililor actuali sau a eventualilor candidaţi ai Opoziţiei. Desigur că aici populaţia este mai la curent cu jocurile politice şi deci mai greu de convins, mai ales dacă sunt mulţumiţi de prestaţia primarilor pe care-i au acum, dar este exemplară hotărârea de care dă dovadă PSD în demersurile sale. O hotărâre care poate fi copiată şi de reprezentanţii Opoziţiei, dacă doresc într-adevăr să stopeze tendinţa PSD de a deveni partid-stat. Şi dacă în mediul urban situaţia este echilibrată, rezultatele alegerilor parţiale ar trebui să-i îngrijoreze pe strategii PD şi PNL, să-i facă să găsească drumul spre cucerirea electoratului din mediul rural, acum deţinut de PSD.
Anca DINICĂ
PUR cere creşterea pensiilor din agricultură
Preşedintele PUR Alba, Nicolae Popa, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de presă că partidul pe care îl reprezintă protestează faţă de actuala formă a OG nr.9/2003 privind recalcularea pensiilor şi cere ministrului Marian Sârbu să reanalizeze acest act normativ. El a adăugat că este nefirească eliminarea pensionarilor din agricultură de la procesul de recalculare a pensiilor, în condiţiile în care vor fi afectate circa 1,6 milioane de persoane, care trăiesc cu o pensie de 370.000 de lei pe lună. " Acest cuantum este total insuficient pentru un trai decent şi de aceea cerem recalcularea pensiilor şi pentru agricultori. Banii necesari pot fi luaţi din recuperarea datoriilor pe care le au firmele rău platnice către stat, care sunt reeşalonate sau chiar şterse", a mai declarat liderul umanist.
(F.R.)
La Alba Iulia
VMB Partners, consultant pentru noua emisiune de obligaţiuni municipale
Luni, la sediul Primăriei municipiului Alba Iulia, a avut loc selecţia de oferte în vederea alegerii consultantului pentru noua emisiune de obligaţiuni municipale. La selecţie s-au înscris 5 firme, dar numai trei s-au prezentat. Câştigatoare a fost desemnată firma VMB Partners din Bucureşti, cea care a asigurat consultanţa şi pentru prima emisiune de obligaţiuni municipale Alba Iulia, şi care a înregistrat un succes cu mult peste cele mai optimiste aşteptări, vânzarea epuizându-se în 24 de ore. Dar nu acesta a fost principalul criteriu de selecţie ci faptul că VMB Partners a fost, dintre participante, singura firmă cu experienţă în domeniu şi în plus a cerut preţul cel mai mic. Noua emisiune de obligaţiuni municipale va avea valoarea de 24 de miliarde de lei, bani destinaţi reabilitării Bulevardului "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, extinderii şi modernizării unor reţele de apă şi canalizare în Alba Iulia şi achiziţiei de terenuri în vederea construirii de locuinţe prin ANL.
Anca DINICĂ
O Românie Frumoasă
De curând a fost lansat la Bucureşti proiectul " O Românie Frumoasă", ce va fi implementat în 10 oraşe din ţară printre care şi Alba Iulia. Prin urmare, consilierii judeţeni au aprobat participarea CJ Alba ca partener al PNUD în această colaborare, mai ales că proiectul îşi propune reabilitarea obiectivelor din patrimoniul cultural. Primul imobil vizat la Alba Iulia este parterul clădirii Centrului Militar Judeţean Alba. CJ Alba va suporta 33 la sută din costuri.
(F.R.)
Prin voinţa... dezinteresată a cetăţenilor
Localitatea Războieni nu va redeveni comună
Prezenţa la vot a cetăţenilor din Ocna Mureş, duminică, 18 mai, la referendumul pentru reînfiinţarea comunei Războieni-Cetate, a dovedit dezinteres faţă de această problemă. Din cei 12.816 cetăţeni înscrişi pe liste, s-au prezentat la urne doar 1184, aproximativ 69% dintre aceştia fiind din Războieni. Au fost 1080 de voturi cu "Da", 93 cu "Nu" iar 11 au fost anulate. Deoarece nu s-a întrunit minimumul de jumătate plus unu, decizia de reînfiinţare a comunei Războieni-Cetate rămâne la latitudinea Guvernului României.
(N.T.)