În sectorul procesării produselor agricole şi piscicole
      Pentru a prezenta activitatea Biroului Regional SAPARD 7 Centru Alba Iulia, dar şi proiectele de viitor, şeful instituţiei, d-na Ana Goia Mocan a susţinut ieri la sediul Prefecturii Alba o conferinţă de presă. Cu acest prilej a fost subliniat faptul că, "în Regiunea 7 Centru există cel mai mare număr de proiecte SAPARD conforme pe componenta referitoare la procesarea produselor agricole şi piscicole. Un sfert din numărul proiectelor depuse la nivel naţional provin din Regiunea 7 Centru şi astfel ne situăm pe primul loc la acest capitol. Pentru judeţul Alba au fost depuse spre finanţare, pe componenta amintită, 3 proiecte, pentru unul este deja încheiat contractul de finanţare, valoarea lui fiind de aproape 250.000 euro. Depunerea proiectelor pentru această măsură este operaţională, fondurile alocate nefiind epuizate". Măsura 2.1 vizând dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale s-a bucurat de succes la nivel naţional, valoarea proiectelor depuse de consiliile locale în doar 4 luni fiind egală cu valoarea totală a fondurilor alocate de Comunitatea Europeană în cei 7 ani destinaţi implementării programului.
     Deoarece inventarele localităţilor, inclusiv ale comunelor, nu au fost publicate la timp (până în 1999) în Monitorul Oficial, multe judeţe, printre care şi Alba, nu au reuşit să finalizeze la timp proiectele pentru finanţare SAPARD. Totodată, Ana Goia Mocan a precizat că în urma verificărilor şi evaluărilor au fost declarate eligibile până acum 33 de proiecte depuse la Biroul Regional SAPARD în lunile septembrie şi octombrie 2002; dintre acestea au fost selectate 18, iar pentru 14 s-au încheiat deja contracte de finanţare. Pentru Alba, primul proiect SAPARD selectat la secţiunea infrastructură rurală este cel al Cosiliului local Sohodol şi vizează modernizarea drumului Sohodol-Poiana, valoarea lui este de 17 miliarde de lei, nerambursabili. Pe măsură ce fondurile vor fi suplimentate, proiectele declarate eligibile şi neselectate vor avea acces la finanţare, în funcţie de punctajul obţinut; în judeţul nostru, 21 de proiecte se află în această situaţie, iar consiliile locale respective nu mai au obligaţia de a depune alte proiecte. "Până la selecţia integrală a proiectelor declarate eligibile depunerea altor proiecte rămâne suspendată la componenta infrastructură rurală", a precizat d-na Ana Goia Mocan. Pe viitor, în semestrul II al acestui an va fi lansată Măsura 3.1 - "Investiţii în exploataţiile agricole", prin care vor fi dezvoltate fermele zootehnice şi cele de culturi vegetale. De asemenea, va fi elaborată o nouă componentă, Măsura 3.4 - "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative", iar în trimestrul IV va fi lansată Măsura 4.1 - "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale", care vizează perfecţionarea fermierilor şi a altor persoane implicate în acest program.

---

      Continuăm astăzi, aşa cum v-am promis, să vă prezentăm averile aleşilor şi celorlalte persoane cu putere de decizie din judeţul nostru.
     *Primarul municipiului Alba Iulia - Mircea Hava deţine, conform declaraţiei de avere suprafaţa de 1190 mp teren în intravilanul municipiului Alba Iulia, zona C, un apartament de 65 mp în cartierul Tolstoi (cumpărat în anul 1991) şi o casă de 127,72 mp, care încă nu este finisată. De asemenea, primarul deţine un autoturism ESPERO achiziţionat în anul 1995 şi un depozit bancar de peste 10.000 EURO.
     *Viceprimarul municipiului Alba Iulia - Călin Potor deţine un teren de 318 mp în intravilanul municipiului Alba Iulia, zona C, un apartament de 48,5 mp achiziţionat în anul 1992 şi o casă cumpărată anul trecut. De asemenea el este din 1999 proprietarul unui cabinet medical, în prezent închiriat. Călin Potor nu are autoturism personal şi nici cont care să depăşească 10.000 EURO. Are în schimb de rambursat un credit de 13.000 USD.
     *Viceprimarul municipiului Alba Iulia - Marius Rotar este proprietarul unei case şi al unui apartament de 4 camere în Alba Iulia, al unui autoturism Lancia. Deţine 93,33% din acţiunile societăţii comerciale Autotrans Alba şi 40% din acţiunile SC Unirea Combus. Ca om de afaceri are şi un cont care depăşeşte 10.000 de EURO şi alte bunuri care-i aduc anual un venit care depăşeşte această sumă.

---

      Ieri, Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Alba a recepţionat lucrarea de îmbunătăţire a nivelului de tensiune în localitatea Buninginea, comuna Ciuruleasa. Lucrarea de îmbunătăţire a nivelului de tensiune din localitatea Buninginea a fost necesară din cauză că reţelele de joasă tensiune erau de lungimi mari ceea ce conducea la căderi mari de tensiune şi pierderi de energie electrică. Lucrarea a constat în construirea unei linii electrice aeriene în lungime de 1,23 km care s-a racordat la linia electrică aeriană de medie tensiune existentă Ciuruleasa - Buninginea şi construcţia unui post de transformare aerian cu o putere de 40 kVA. Prin executarea acestei lucrări, se va asigura furnizarea energiei electrice consumatorilor din zonă în condiţii de calitate şi continuitate. "Valoarea acestei lucrări este de 1,1 miliarde lei, fonduri asigurate de Ministerul Industriilor şi Resurselor prin SC Electrica SA", ne-a informat responsabilul cu relaţii cu publicul, d-ra Mihaela Buda. (F.R.)

---

      Casa parohială din Segagea (comuna Poşaga) datează din 1878, aşa că e de la sine înţeleasă starea jalnică în care se află. Pur şi simplu toate intemperiile pătrund nestânjenite prin acoperişul cu ţigla spartă. Dacă ne gândim că acest "colţ de rai" (după cum îl definesc vizitatorii) este zilnic asaltat de grupuri de turişti din ţară şi din străinătate, ne putem face o idee despre impresia pe care o lasă acestora. Cum să faci un paradis turistic într-o zonă (oricât ar fi ea de atractivă) din moment ce sărăcia (şi delăsarea administratorilor) se văd de la distanţă, ca "bazoanele" celor ce-au urcat prea sus ca să mai vadă de unde au plecat? Aflat într-o parohie săracă şi, prin urmare, în mare nevoinţă, preotul Iosif Ilea de la Segagea a apelat la partidul de guvernământ. Şi nu ne miră deloc faptul că preşedintele PSD, prefectul Ioan Rus, şi-a arătat imediat (împreună cu colegii săi) disponibilitatea de a acorda un sprijin financiar acestei parohii.
     Astfel, 4.000.000 de lei au fost deja puşi la dispoziţia preotului Iosif Ilea, care s-a prezentat la redacţia noastră spre a mulţumi social democraţilor şi d-lui Rus pentru actul lor de generozitate. Mulţumiri pe care ne facem datoria de a le transmite celor ce li se cuvin... (I.H.)

---

În numele unor boschetari albaiulieni
      Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba au emis pe numele lui Gelu Creangă, de 40 de ani, din Iaşi, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.
     Creangă s-a stabilit pe meleagurile noastre în septembrie 2002, înfiinţând firma SC Agroinvest Oil SRL, nu pe numele său ci pe al unor boschetari din Alba Iulia. "Homleşii" au fost folosiţi apoi de Creangă pentru marea "ţepuială": în numele lor a emis, în perioada 6 octombrie-5 noiembrie 2002, 38 de file CEC fără acoperire, pentru a achita contravaloarea de 7 miliarde lei, reprezentând marfă ridicată de la 27 de societăţi comerciale din judeţul Alba. Pe măsură ce reclamaţiile au sosit la poliţia din Alba, s-a aflat că Gelu Creangă este un personaj foarte căutat şi în Arad şi în Sibiu. S-a descoperit că Creangă a mai făcut afaceri de acest gen, fiind de altfel arestat de poliţia arădeană pentru ţepele date în acest judeţ. La Alba Iulia a fost adus sub escorta plutonului de mascaţi ai IPJ Alba. S-a constatat că ţepele date de Creangă, în judeţele Alba şi Arad se ridică la 13 miliarde de lei. În dosarul instrumentat de procurorii din Alba figurează mai mulţi boschetari, administrator sau alte personaje cu "funcţii de răspundere" - care sunt cercetaţi deocamdată în stare de libertate.

---

      Omul de afaceri de origine română Frank Timiş şi-a dat demisia din Consiliul Director al Companiei Gabriel Resources, cea care urmează să administreze exploatarea de aur de la Roşia Montană. Motivul demisiei, depuse săptămâna trecută, este că Frank Timiş doreşte să dedice mai mult timp altor afaceri. Potrivit unui comunicat al companiei, Frank Timiş va fi în continuare consultant independent în proiectul de la Roşia Montană. Boardul director al companiei canadiene îl apreciază pe dl. Timiş pentru "viziunea, determinarea şi dedicarea sa în consolidarea lui Gabriel Resources şi pentru implicarea în ajungerea la acest stadiu al proiectului", se mai arată în comunicatul dat publicităţii. Gabriel Resources este o companie canadiană cu activităţi miniere în România şi deţine 80% din investiţia exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană. Proiectul a fost contestat de mai multe organizaţii ecologiste şi de Academia Română. Ele au avertizat asupra consecinţelor periculoase ale proiectului asupra mediului înconjurător şi asupra vestigiilor arheologice din zonă. Nici una dintre aceste instituţii nu a oferit însă soluţii reale pentru revigorarea mineritului din Apuseni, care să contrabalanseze câştigul de 1,6 miliarde de dolari, ce vor fi câştigaţi de statul român în urma acestei exploatări. Idei cu plăcuţe omagiale, rezervaţii arheologice şi alte propuneri de amânare pe încă 15 ani este greu de crezut că vor fi digerate şi vor ţine loc de foame şi de progres. Proiectul din Apuseni este susţinut în continuare de autorităţile locale şi de o mare parte a locuitorilor din Roşia Montană, care sunt adunaţi în ONG-ul PRO Roşia Montană. Comisia parlamentară de analiză care s-a deplasat de curând în Apuseni urmează ca până la sfârşitul acestei luni să formuleze un punct de vedere unitar referitor la proiectul de dezvoltare minieră din Apuseni.(C.D.A.)