Aşa cum a promis şeful său, Adrian Năstase, executivul a decis modificarea condiţiilor de declarare a averilor demnitarilor, instituind obligativitatea declarării sumelor exacte pe care aceştia le au în conturile bancare. Cu toate acestea, critici faţă de conţinultul Legii anticorupţie s-au făcut auzite în continuare, atât din partea presei cât şi a opoziţiei politice. Dacă opoziţia poate fi suspectată că trage focul sub oala ei, vocile din presă sunt mai credibile mai ales când în paginile acesteia apar opiniile unor personalităţi independente. Analistul politic Cristian Pârvulescu, de exemplu, crede că una dintre marile lipsuri ale ordonanţei guvernamentale este faptul că în declaraţiile de avere nu apar colecţiile de artă şi bijuteriile, care constituie mijloace importante de tezaurizare. El a mai spus că şansele de controlare a veridicităţii declaraţiilor sunt practic nule atâta vreme cât în lege nu este menţionată nici o instituţie îndrituită să facă o evaluare. Prin urmare, numai demnitarii care comit infracţiuni pot fi controlaţi cu adevărat. La rândul lui, analistul economic Daniel Dăianu a subliniat că "doar onestitatea celui care face declaraţia poate duce la declararea averii reale, întrucât o bancă nu are voie să declare cât are o persoană fizică în cont, dacă nu s-a comis un act antisocial". Cu alte cuvinte, şi cu noul text în coastă politicienii pot sta liniştiţi, mai ales că numărul de acţiuni deţinute şi valoarea lor contabilă rămân ascunse privirilor. Asta ca să nu mai vorbim de averile trecute pe numele soţiilor, copiilor, mamelor, soacrelor, finilor ş.a.m.d., prin gesturi menite să facă din marii bogătaşi politici ai României nişte demnitari mai săraci chiar decât dl. Ion Iliescu.
     În sfârşit, după atâta tevatură, premierul s-a arătat vineri iritat de insistenţele celor care îşi afirmă nemulţumirea faţă de Legea anticorupţie. "Formulele de exorcism politic, pe care le sugerează unii sau alţii, au devenit penibile. Am încercat să ţinem seama de liderii partidelor din opoziţie, care acum ne tot dau sfaturi. Poate că ei nu au alte griji." Noi nu ştim ce griji are sau n-are opoziţia, dar ne-a devenit clar că toată clasa politică are motive să-şi facă probleme din pricina modului în care românii îi privesc pe îmbogăţiţii tranziţiei. Astfel, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul de Studii Sociale (ISS), în perioada 15-22 mai, majoritatea populaţiei crede că marile averi s-au realizat în România prin furt, trafic de influenţă, pile şi noroc, doar 9 la sută dintre cetăţeni considerând că succesul financiar şi bunăstarea au fost obţinute prin muncă şi merite personale. Aproape jumătate (48 la sută) dintre intervievaţi consideră că averile au fost realizate prin încălcarea legii, 27 la sută nominalizează relaţiile ca mijloc de înavuţire, iar 9 la sută norocul. Potrivit sondajului, există o dispersie destul de mare a factorilor pe care lumea îi consideră generatori de corupţie. Între aceştia, o cotă însemnată, de 26 la sută, este înregistrată de legislaţia necorespunzătoare. Cu 22 la sută este nominalizată implicarea actualei Puteri în anumite acte de corupţie, 16 la sută dintre cetăţeni arată cu degetul înspre Justiţie, alţi 16 la sută indicând obiceiul de a face "cadouri" în schimbul "anumitor servicii". Ineficienţa poliţiei a fost acuzată de 11 la sută dintre intervievaţi iar criza din economie de numai 9 la sută.
     În asemenea condiţii să ne mai mirăm că, în numai jumătate de an, partidul de guvernământ a pierdut 15 procente în opţiunile electorale ale cetăţenilor, deşi pentru a-şi cosmetiza imaginea a pus la bătaie mijloace propagandistice pe cât de numeroase şi de imorale pe atât de costisitoare? Nu ne mai mirăm, după cum nici acei politicieni care-şi bat joc de opinia publică minţind-o în faţă, fără să clipească, n-ar trebui să se mire când se vor trezi aruncaţi de pe cal în mocirla morală din care au ieşit după decembrie 1989, întinând tot ceea ce atunci a fost pur şi plătit cu mult prea mult sânge nevinovat.