Abia s-au terminat la Camera Deputaţilor dezbaterile asupra modificării Legii Fundamentale, că preşedintele acestei Camere a Parlamentului - deputatul PSD - Valer Dorneanu a şi declarat că în 2007 vom avea cel mai probabil parte de o nouă modificare a Constituţiei. Asta pentru că modificările aduse acum Constituţiei nu sunt atât de profunde cum s-a anunţat iniţial, ba chiar o parte a acestora, cuprinse în amendamente ale Opoziţiei, au fost respinse de majoritatea PSD-UDMR. Aşa că, în fapt acum nu s-a făcut, după atât tam-tam, zbateri şi dezbateri, decât o cosmetizare necesară pentru adaptarea Legii Fundamentale la nevoile conjuncturii actuale în care se află pe plan internaţional România, în special pentru aderarea la NATO. Că este nevoie de o nouă revizuire în 2007 este un lucru oarecum de înţeles dacă ţinem cont că aceasta este data la care ne-am propus să ne integrăm în Uniunea Europeană şi va trebui să armonizăm Constituţia noastră cu cerinţele şi principiile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană şi ale Constituţiei Europene, care acum se află şi ea în chinurile facerii.
     Dar aceasta nu explică totuşi de ce nu s-au acceptat modificări de substanţă care nu au nici o legătură cu ce se va întâmpla în anul 2007. Printre amendamentele importante respinse se află cele referitoare la obligaţia primului ministru şi a tuturor membrilor Cabinetului de a răspunde la întrebările sau interpelările parlamentarilor, nerestricţionarea emiterii ordonanţelor de urgenţă (care se consideră adoptate dacă în termen de 30 de zile Camera sesizată nu se pronunţă), omiterea stabilirii de atribuţii diferite pentru Camera Deputaţilor şi Senat, păstrarea aceluiaşi număr mare de parlamentari, păstrarea ministrului Justiţiei ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, nediminuarea rolului prefectului astfel încât el să nu mai conducă serviciile descentralizate etc. Deşi toate acestea erau propuneri ale Opoziţiei, preşedintele Camerei Deputaţilor a afirmat cu seninătate că nu s-a făcut o modificare profundă a Constituţiei pentru că "a trebuit să ţinem cont şi de părerea celorlalţi."
     Deşi toţi parlamentarii Opoziţiei sunt nemulţumiţi, primii care au reacţionat au fost liberalii care, prin vocea senatorului Radu F. Alexandru, au anunţat că senatorii PNL ar putea vota împotriva proiectului de revizuire dacă amendamentele liberalilor nu vor fi adoptate în Senat. În opinia lui Radu F. Alexandru, dacă amendamentele Opoziţiei nu sunt adoptate, atunci vom avea o "Constituţie a PSD şi nu una a României". În ce-i priveşte, senatorii democraţi sunt mai îngăduitori, ei condiţionând votul la Senat numai de adoptarea tuturor amendamentelor Partidului Democrat admise deja la Camera Deputaţilor. Dacă senatorii liberali sau democraţi vor vota împotriva proiectului de revizuire, Constituţia este în pericol de a nu putea fi modificată pentru că (sub ameninţarea absenteismului dat de convocarea sesiunii extraordinare a Senatului în 25-30 august) nu se atinge cvorumul de două treimi. Asta deşi parlamentarii UDMR au declarat că nu vor bate monedă şi la Senat pe eliminarea sintagmei de "stat naţional". Abia după ce toate acestea vor fi încheiate, urmează votul popular. Dar rămâne întrebarea, de ce nu s-au făcut de fapt modificările de substanţă atât de aşteptate de populaţie? Cele care ar fi făcut din Legea Fundamentală a României o lege modernă şi stabilă şi nu una cu mandat de patru ani?