Ultimul val de indignare populară s-a făcut simţit după ce Ministerul Transporturilor şi Locuinţei a elaborat un proiect de lege în care era strecurat, printre alte reglementări de specialitate, şi un mic paragraf care făcea referire la posibilitatea ca mai multe categorii de demnitari şi aleşi locali să poată beneficia de avantajele caselor de protocol şi de vacanţă. În fapt, actul normativ dădea posibilitatea acestor categorii privilegiate în ochii românului de rând, să construiască din bani publici frumoase vile unde respectivii să-şi odihnească minţile obosite de prea multă muncă în folosul obştilor. După ce a aflat din presă de acest act normativ (care în paranteză fie spus fusese deja validat în forma "oripilantă" pentru opinia publică în ultima şedinţă de Guvern), premierul Adrian Năstase s-a pornit la vânătoare de... vinovaţi. La fel de prompt în căutarea "funcţionarilor cu exces de zel" care ar fi introdus "pe uşa din dos" paragraful respectiv, s-a dovedit a fi şi ministrul de resort Miron Mitrea, care îi punea ieri pe principalii suspecţi la... proba de dat cu subsemnatul.
     Chiar dacă este mai mult decât deranjant conţinutul paragrafului incriminat, cel mai grav este mecanismul folosit de guvernanţi pentru promovarea unui act normativ de asemenea importanţă, în condiţiile în care rezultă clar că habar nu au ce semnează şi/sau ce votează. Aşa s-a întâmplat şi în guvernarea precedentă când, între Ministrul Sănătăţii şi Monitorul Oficial, pe lista medicamentelor compensate s-a adăugat o anexă cu alte nume de medicamente de care nu ştia nimeni (!) decât, probabil cei care au încasat comisioane cu multe zero-uri în coadă (şi nu în lei, ci în valută). Aceasta este corupţia din vârful pixului funcţionarilor care reuşesc cu succes, după cum se vede, să ducă de nas un guvern întreg şi din păcate o ţară care este guvernată de legile emise în acest mod. Dar chiar dacă o asemenea lege nu ar fi existat până acum, casele de vacanţă pentru demnitari există deja. Orice instituţie publică ce se respectă, fie ea minister, companie naţională, bancă de stat sau instituţie cu impact local ori judeţean are o casă (sau mai multe), ori un hotel sau chiar un complex de recuperare fie la mare, fie la munte, fie în ambele zone geografice cu caracter turistico-balnear-curativ.
     Iată că "mâna dreaptă" în materie de control, l-am numit aici pe şeful Corpului de Control al primului ministru, Victor Ponta, a fost trimis să efectueze o mare anchetă referitoare la casele de vacanţă din teritoriu. "Facem un inventar complet a tot ce înseamnă case de vacanţă ale ministerelor, autorităţilor locale, regii autonome, societăţi naţionale, vedem la fiecare - datorii, cheltuieli. Facem o radiografie a tot ce înseamnă case de vacanţă...", a spus Victor Ponta. Poate că aşa vor afla beneficiarii de lux ai acestor splendori de "potenţialul" naţional şi vor reuşi să-şi facă o planificare a concediilor, mult mai uşor decât dacă ar trebui să-şi sune omologii pe firul scurt şi să-i întrebe de "bijuteriile" bugetare din diverse colţuri ale ţării! Pentru că fie că are inventarul în faţă, fie că nu, românul de rând nu are acces la "bucatele" conducătorilor... Pentru că indiferent că este vorba despre case de vacanţă sau de banalele medicamente, pentru români există întotdeauna două unităţi de măsură: cea care se aplică pentru "aleşi" şi cea pentru... plebe.