Revizuirea Constituţiei
      Chiar dacă în ultimele zile activitatea Comisiei parlamentare pentru modificarea Constituţiei părea să se fi împotmolit, existând riscul real de a da peste cap calendarul de modificare a Legii fundamentale, marţi parlamentarii au reuşit să dea votul final asupra raportului. Documentele vor fi înaintate rapid Camerei Deputaţilor şi Senatului ai căror membri au fost deja sfătuiţi să-şi amâne vacanţa până după 10 iulie şi care au de reflectat asupra lor nu mai mult de două săptămâni fiecare. Pentru modificarea Constituţiei sunt necesare voturile a două treimi dintre deputaţi şi senatori. Pentru că votul final asupra raportului comisiei s-a dat pentru a nu împieta asupra celendarului de modificare a Constituţiei care prevede organizarea unui referendum în toamnă, unele dintre amendamente vor fi prezentate în plenul camerelor Parlamentului, ceea ce ne poate sugera că dezbaterile vor fi destul de savuroase. Fapt anunţat şi de cererea liberalilor şi democraţilor ca la dezbaterea proiectului de modificare a Legii fundamentale fiecare articol să fie votat de jumătate plus unu dintre deputaţi. Mai mult, PNL a cerut obligativitatea participării tuturor deputaţilor la dezbaterea proiectului. În cazul în care PSD nu acceptă condiţiile, liberalii spun că va fi nevoie de un nou acord politic.
     Unul dintre ultimele amendamente aprobate de comisie este cel al prelungirii mandatului preşedintelui României la 5 ani. Un amendament dorit, mai ales că în acest fel se decalează fără drept de apel alegerile parlamentare de cele prezidenţiale. Abia astfel se va putea vedea care este de fapt influenţa şi aprecierea de care se bucură partidele politice din partea cetăţenilor. Până acum, profitând şi de imaturitatea politică a românilor, a funcţionat perfect modelul "liderului locomotivă". Fapt dovedit cel mai bine de Partidul România Mare, care a devansat la alegerile din 2000 în foarte multe judeţe PSD (PDSR), situându-se pe locul doi "la general". Şi asta doar datorită charismei liderului său, Corneliu Vadim Tudor. Că despre programe şi soluţii nu prea poate fi vorba, deşi liderii PRM susţin sus şi tare că ele există. Trebuie totuşi să remarcăm că având ca model PSD, care întotdeauna a avut şi mesaj şi mai ales programe, celelalte partide importante de pe scena politică românescă s-au aplecat cu mai multă atenţie asupra analizei stării generale şi sectoriale a României, căutând soluţiile care, odată popularizate, să le aducă şi voturi. Este un semn că politicienii noştri încep să înţeleagă că formele fără fond nu mai "prind" la electorat, că este nevoie şi de muncă şi seriozitate.
     Dar toate acestea abia în perioada următoare. Pentru anul electoral 2004 nu s-a stabilit încă dacă alegerile prezidenţiale vor fi decalate faţă de cele parlamentare. După întâlnirea pe care a avut-o la începutul săptămânii la Cotroceni cu preşedintele Iliescu, Adrian Năstase a declarat că decalarea alegerilor nu mai este o prioritate pentru PSD şi de aceea subiectul nici nu a fost discutat. El a mai precizat că discuţiile privind oportunitatea decalării alegerilor vor fi reluate odată cu dezbaterea generală asupra mecanismului electoral şi soluţiilor cerute.

---

      Foarte multe evenimente din ultimul timp au avut ca protagonist un actor oarecum păstrat în plan secund pe plan internaţional, dar imposibil de neglijat, Federaţia Rusă. Dintre acestea, menţionăm doar câteva: chestiunea federalizării Moldovei, inedita apropiere a Rusiei de SUA prin reactualizarea tratatului americano-rus în privinţa arsenalului nuclear, implicarea Moscovei în Afganistan şi Irak şi, bineînţeles, cireaşa de pe tort, proaspăt înfiinţatul centru de afaceri româno-rus, inaugurat la Bucureşti de preşedintele Iliescu pe fondul sonor al celor două imnuri naţionale ale celor două ţări imposibil de despărţit: România şi mama-Rusie. Într-o perioadă extrem de importantă pentru Occident - Europa este pe ultima sută de metri în finalizarea Constituţiei UE -, ţara noastră devine vizibil tot mai apropiată de regimul de la Kremlin, situaţie care va fi parafată definitiv de semnarea Tratatului politic de bază româno-rus la Moscova. Pe un ton voios de kazacioc politic, Iliescu a lansat invitaţia reprezentanţilor partidelor parlamentare de a fi prezenţi în delegaţia cu care "ne" vom deplasa la Moscova în vederea semnării importantului document. Partener important de afaceri al României, Rusia caută să recupereze terenul pierdut, reprezentantul oamenilor de afaceri ruşi declarând că schimburile comerciale dintre cele două ţări ar trebui să fie de cel puţin zece ori mai numeroase. Şi, pentru ca acest cerc să se închidă complet, vine şi recomandarea SUA, rostită de preşedintele George W. Bush: România ar trebui să se apropie mai mult de Rusia... Preţul "apropierii" începe a fi plătit deja: cu acordul tacit al Occidentului, Republica Modova este lăsată, încetul cu încetul Rusiei, prin proiectul de federalizare a Basarabiei care blochează definitiv ţara de peste Prut pe orbita rusească. Înscenarea federală a fost plasată sub supravegherea unui trio bizar: Rusia, Ucraina şi OSCE, o iniţiativă care, aşa cum remarca George Soros, va favoriza instalarea protectoratului moscovit. Viitorii parteneri federali din Transnistria, protejaţii Rusiei, vor avea un cuvânt decisiv în politica Moldovei, vor cimenta poziţia conducerii secesioniste din teritoriu, oferindu-i dreptul de veto în guvernul central de la Chişinău. Liderii transnistreni nu reprezintă altceva decât singura grupare din fosta URSS care a pus cu succes mâna pe putere ca urmare a puciului comunist din august 1991. Încurajarea, mai ales de către forurile occidentale, a unei astfel de stăpâniri spune multe despre actuala şi viitoarea orientare politică de la Kremlin, lăsându-ne să vedem, în toată splendoarea sa roşie, natura partenerului de afaceri şi de tratate al României. Cu Moldova plasată pe orbita rusească, cu sarcina trasată de la NATO de a construi un pod către Rusia, România, deşi bate cu putere la porţile Europei, este la o distanţă periculoasă de acest satelit rusesc în care se va converti Basarabia. Va îndeplini cu siguranţă mult mai uşor obligaţia de a construi o cale de comunicare cu Rusia, însă ar putea rămâne Doamne fereşte, şi ea acolo, navigând, din nou, pe orbita rusească.

---

      Apropierea anului electoral 2004 readuce în atenţia politicienilor necesitatea modificării legilor electorale. Acest subiect a fost înscris în oferta electorală a majorităţii partidelor la alegerile din anul 2000, dar până acum nu s-a făcut nimic, în afara unor dezbateri teoretice. Cum şi aşa părerile sunt destul de împărţite preşedintele Iliescu a abordat acest subiect marţi la întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Adrian Năstase. Pentru că preşedintele vrea în primul rând un proiect de modificare a celor trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale care să vină din partea guvernului. Acesta va trebui însă să ţină seama de toate ideile care s-au vehiculat până acum. De asemenea, premierul va trebui să prezinte şi un grafic de desfăşurare a acestora, mai ales ţinând cont de dorinţa de decalare a alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale. Pentru că ideile sunt multe şi divergente preşedintele Ion Iliescu va avea miercuri, 18 iunie, o întâlnire la Cotroceni cu liderii tuturor partidelor. Se ia în calcul înfiinţarea unei comisii mixte după modelul celei care a lucrat la proiectul de modificare a Constituţiei, în speranţa că astfel se va ajunge destul de repede la un punct de vedere comun. Preşedintele vrea ca proiectele de modificare a legilor electorale să fie depuse la parlament în luna septembrie şi să fie adoptate cu promptitudine. Dacă nu se va putea face acest lucru cu rapiditate pe căile normale ale dezbaterii parlamentare, atunci ele vor fi adoptate prin asumarea răspunderii guvernului.