După ce timp de trei ani de zile, Parlamentul şi Guvernul României s-au complăcut în a adopta hotărâri, respectiv ordonanţe de urgenţă fără prea mare importanţă, apropierea de Uniunea Europeană şi necesitatea armonizării legislaţiei cu cea a statelor din vest a făcut ca aleşii şi numiţii de pe malul Dâmboviţei să se pună serios pe treabă. Dacă vrem să ajungem la masa bogaţilor trebuie să facem eforturi considerabile cu toţii, să ne punem pe muncă şi să înţelegem că de noi, românii, depinde în mare parte dacă în 2007 vom ajunge în UE. Plecând de la cerinţele europenilor, am ajuns să elaborăm legile anticorupţie, Codul Muncii şi Codul Fiscal, să avem un guvern cu o structură simplificată şi, ce este mai important, să revizuim o Constituţie, care deşi este tânără, pare depăşită din multe puncte de vedere. Toate acestea s-au succedat cu repeziciune, semn că Executivul de la Bucureşti a înţeles că nu mai e loc de întors. În acest sens, după semnalul pozitiv venit de la summit-ul de la Salonic, unde România şi Bulgaria au primit asigurări că în 2007 vor deveni membri ai UE, Guvernul a analizat şi adoptat Raportul asupra progreselor înregistrate, în perioada septembrie 2002-iunie 2003, în perspectiva pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Actul în sine constituie una din principalele surse de documentare ale Comisiei Europene pentru întocmirea Raportului de ţară pe 2003, care va fi dat publicităţii în toamna acestui an. În luna septembrie, raportul adoptat va fi completat printr-un addendum cuprinzând progresele realizate în intervalul iunie-septembrie 2003. Raportul, care va fi transmis Comisiei Europene, conţine informaţii detaliate referitoare la acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea criteriilor de aderare şi pentru respectarea angajamentelor asumate de ţara noastră prin documentele de poziţie în cursul negocierilor. Deoarece România îşi propune să obţină, în acest an, o evaluare favorabilă în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriului economiei funcţionale de piaţă, raportul prezintă, în mod exhaustiv, realizările din acest domeniu, punând accent pe aspectele care au un impact direct pentru evaluarea pe care o va face Comisia Europeană în Raportul de tară.
     Raportul conţine o secţiune referitoare la criteriile politice de aderare, în care sunt menţionate realizările din domeniu, precum şi o analiză detaliată a cadrului legal şi a actualului mod de funcţionare a puterii judecătoreşti şi a structurilor anticorupţie. De asemenea, documentul include un capitol în legătură cu criteriile economice de aderare la Uniunea Europeană, în care sunt evidenţiate atât evoluţiile la nivel macroeconomic, cât şi cele din domeniul privatizării societăţilor comerciale, a companiilor naţionale şi a utilităţilor publice, al restructurării societăţilor comerciale şi a companiilor naţionale. Documentul mai are o parte referitoare la reforma administraţiei publice centrale şi locale, şi alta legată de modul în care au fost respectate angajamentele asumate prin documentele de poziţie, atât pentru capitolele de negocieri închise provizoriu, cât şi pentru cele aflate în curs de negociere. Raportul a fost întocmit sub coordonarea Ministerului Integrării Europene, la alcătuirea sa participând toate ministerele şi instituţiile cu atribuţii în procesul de aderare. Mai este puţin până la toamnă, aşa că la muncă guvernanţi români!