•Fostul preşedinte al României, ales preşedintele Partidului Acţiunea Populară
      Primul congres al Partidului Acţiunea Populară s-a încheiat ieri la Bucureşti. Previzibil, lucrările congresului nu au adus nici o noutate. Cei aproximativ 1200 de delegaţi la congres l-au votat în funcţia de preşedinte al partidului pe unicul candidat - Emil Constantinescu. Cel care şi-a învins scârba de-acum trei ani, când susţinea ritos că nu va accepta să fie preşedintele "nici unui partid existent sau care se va înfiinţa în viitor". Dar cum declara acelaşi Emil Constantinescu - "aşa am văzut lucrurile atunci" - între timp percepţiile se mai schimbă. Chiar cu 180 de grade! Dacă ţara o cere! Pentru că partidul Acţiunea Populară îşi propune să devină polul în jurul căruia să se coaguleze dreapta politică românescă. O dorinţă legitimă pentru un partid tânăr. Dar aspiraţiile PAP nu se opresc aici. Mesajul congresului este că Partidul Acţiunea Populară nu numai că va intra în Parlament, dar va deveni o alternativă viabilă la guvernarea PSD! Pentru aceasta partidul lui Emil Constantinescu este dispus la orice fel de alianţe. Alături de Emil Constantinescu, din conducerea Partidului Acţiunea Populară mai fac parte 17 persoane dintre care 7 vicepreşedinţi. Cei 17 sunt în marea lor majoritate oameni proveniţi din PNŢCD, UFD, şi apropiaţi ai lui Emil Constantinescu. În ce priveşte candidatul PAP la preşedinţie, Emil Constantinescu a declarat că nu depinde de el cine va fi, dar că nu va refuza candidatura în cazul în care i se va cere.
     Reamintim că Acţiunea Populară s-a înfiinţat în decembrie 2002, ca o asociaţie care-şi propunea găsirea unei căi de unificare a opoziţiei democratice. În luna mai a acestui an însă asociaţia se înscrie la Tribunalul Bucureşti ca partid politic, având o doctrină creştin-democrată, conservatoare şi populară.

---

      Dintre cele 20 de licee şi şcoli profesionale din judeţul Alba, doar în şapte s-au completat în întregime locurile disponibile pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care au promovat examenele de Capacitate. Astfel, cele mai căutate instituţii de învăţământ din judeţul Alba au fost în acest an: "Horea, Cloşca şi Crişan" şi Colegiul economic "Dionisie Pop Marţian", ambele din Alba Iulia , Colegiul Naţional "Inochentie Micu Clain" din Blaj, Colegiul Naţional "Lucian Blaga" din Sebeş, Colegiul Naţional "Titu Maiorescu" din Aiud, Colegiul Naţional "Avram Iancu" din Câmpeni şi Colegiul Naţional "David Prodan" din Cugir, care şi-au ocupat în procent de 100% cifra de şcolarizare. Cele mai multe locuri pentru a doua sesiune de admitere au rămas la şcolile de arte şi meserii şi ştiinţele naturii (limba maghiară). Dintre liceele, grupurile şcolare şi şcolile profesionale care şi-au făcut public pe Internet numărul de candidaţi, raportat la numărul de locuri, se remarcă Grupul Şcolar "Dorin Pavel" din Alba Iulia, unde au rămas 166 de locuri, Colegiul Tehnic "I.D. Lăzărescu" Cugir şi Grupul Şcolar "Avram Iancu" Aiud, cu câte 133 de locuri vacante, şi Colegiul Tehnic "Alexandru Domşa" din Alba Iulia, cu 125 de locuri. De asemenea, au rămas necompletate locuri la Grupul Şcolar "Dr. Lazăr Chirilă" Baia de Arieş (70), Grupul Şcolar "Horea, Cloşca şi Crişan" Abrud (45), Colegiul Naţional "Bethlen Gabor" din Aiud (7) şi la grupul Şcolar "Avram Iancu" din Zlatna. Absolvenţii claselor a VIII-a s-au înghesuit şi în acest an spre profile teoretice, în dauna celor tehnice, acest lucru denotând interesul pentru continuarea studiilor, după absolvirea anilor de liceu. Cea mai mare concurenţă s-a înregistrat la secţia de matematică-informatică a Colegiului "Ho­rea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia, la această unitate de învăţământ ultimele medii de admitere fiind mai mari faţă de anul precedent, în jurul valorii de 9,40. (O.H.)

---

      Preşedintele Organizaţiei Studenţilor Democraţi Alba, Alin Tomuş, a prezentat în conferinţa săp­tă­mâ­na­lă de presă a PD Alba o interesantă statistică. Ea se referă la media de vârstă a consilierilor judeţeni. Ea se situează la 52 de ani, dar repartiţia pe paliere de vârstă este următoarea: între 25-30 de ani - nici un consilier judeţean, între 30-40 de ani - 2 persoane, între 40-50 de ani - 13 persoane (cu menţiunea că dintre acestea anul viitor cinci vor trece în palierul următor), între 50-60 de ani - 13 persoane şi peste 70 de ani - 2 persoane. În opinia liderului studenţilor democraţi din judeţul Alba, aceasta este explicaţia dezinteresului pe care CJ Alba îl are faţă de problemele tineretului. De remarcat faptul că, dintre judeţele din această zonă, Alba are cea mai mare medie de vârstă a consilierilor judeţeni. Urmează judeţul Cluj - cu 51 de ani, judeţul Hunedoara - 50 de ani, iar judeţul Sibiu stă cel mai bine - 46 de ani. Pentru cei care doresc să-l combată, Alin Tomuş are două întrebări: 1. Câte proiecte pe probleme de tineret s-au iniţiat şi derulat la CJ Alba în ultimii trei ani? 2. Câte reuniuni de pregătire pentru probleme de tineret s-au organizat sub patronajul sau măcar cu colaborarea CJ Alba, în aceeaşi perioadă de timp?