Pagina 1

Instituţiile statului în slujba contribuabilului

Un preşedinte cooperant şi solidar cu cetăţenii

•Interviu cu dl. Eugen POPA, preşedintele Consiliului Judeţean Alba
      - Domnule Eugen Popa sunteţi de un an şi jumătate preşedintele Consiliului Judeţean Alba. Care credeţi că ar fi cel mai important lucru pe care l-aţi făcut în această perioadă?
     - Am fost consilier judeţean, apoi, la începutul lunii februarie 2002, după plecarea domnului Nicolae Gavrilă în funcţia de preşedinte al Cooperaţiei de Consum, am fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţen Alba. După tragicul accident al predecesorului meu, domnul Augustin Presecan, am asigurat interimatul (timp de 6 luni), iar apoi am fost ales ca preşedinte al Consiliului Judeţean. Am venit în această funcţie cu experienţa acumulată de-a lungul deceniilor în funcţii de conducere, şi cu cea de consilier judeţean. Cred că cel mai împortant lucru pe care l-am făcut a fost ca, în condiţiile date, să asigur continuitatea activităţii în această instituţie vitală pentru viaţa judeţului. Am încercat, cu tact şi înţelegere, să aşez lucrurile pe făgaşul normal, şi, fără falsă modestie, cred că am reuşit, chiar dacă unii contestă acest lucru. Cred că întreaga mea muncă s-a desfăşurat într-un climat de deplină legalitate, de totală transparenţă privind gestionarea treburilor publice, a activităţii consilierilor judeţeni aleşi, a angajaţilor aparatului propriu al Consiliului Judeţean şi, totodată, a direcţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Consiliului Judeţean Alba.
     - Cum aţi asigurat această transparenţă?
     - În primul rând prin intermediul mass-media: conferinţe de presă, comunicate, ştiri, informaţii, interviuri. De asemenea, ne-am preocupat de activitatea de relaţii cu publicul (petiţii, sesizări, audienţe, întâlniri cu electoratul, dialog cu organizaţiile neguvernamentale şi societatea civilă). Apropo de audienţe, am păstrat şi aici, la Consiliul Judeţean, practica de o ,,viaţă'' ca director şi apoi manager; uşa mea a fost întotdeauna deschisă tuturor celor care aveau necazuri sau nevoi. Practic programul meu de audienţe este nelimitat; atunci când sunt la birou primesc pe oricine cu orice problemă şi vreau să vă spun că am rezolvat cele mai multe probleme de la locuri de muncă la locuinţe.
     - Unii consilieri din opoziţie v-au criticat deseori acuzându-vă de neaplicarea legilor. Ce le puteţi răspunde în acest sens?
     - Nimic mai fals. Este clar că demersurile lor sunt mânate de interese pur politice şi nu au nimic de-a face cu realitatea. Pot spune doar atât: ca şef al administraţiei publice judeţene am vegheat, atât în timpul interimatului cât şi după alegerea mea ca preşedinte, la respectarea Constituţiei ţării, aplicarea legilor, decretelor, hotărârilor şi ordonanţelor Preşedintelui României, ale Guvernului, a hotărârilor Consiliului Judeţean, dovada cea mai elocventă a legalităţii este că nici una din hotărârile Consiliului Judeţean deliberativ nu a fost atacată în contencios administrativ.
     - Care au fost cele mai importante acţiuni la începutul mandatului şi ce impact au avut ele asupra dumneavoastră?
     - Practic, la trei săptămâni după ce am ocupat funcţia de preşedinte interimar, am inaugurat "Complexul de Servicii Comunitare Alba-Iulia - Arnsberg" şi apoi am pregătit aniversarea a 10 ani de la constituirea primului Consiliu judeţean de după Revoluţia din 1989, prilej de a-i cunoaşte pe majoritatea celor ce au contribuit la consolidarea instituţiei pe care o conduc.
     - Una din problemele grave cu care se confruntă populaţia judeţului este cea a apei potabile. Ştiu că în acest sens s-au făcut câţiva paşi înainte. Ce ne puteţi spune despre acest domeniu coordonat de Consiliul judeţean?
     - În acest domeniu au continuat investiţiile începute în anii precedenţi la obiectivul ''Dezvoltarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor aferente sistemului zonal al judeţului Alba - sursa râul Sebeş", realizarea studiului de fezabilitate la proiectul "Reabilitarea alimentării cu apă din sursa Mihoieşti" (ce se va realiza prin fondurile PHARE şi va rezolva problema apei potabile în localităţile din Munţii Apuseni". Totodată au fost continuate lucrările de alimentare cu apă a satelor - Ciugud, Săliştea, Teleac, Şeuşa, Hăpria, Drîmbar - ca să amintesc doar câteva. Ne-am preocupat, de asemenea, de calitatea apei din râul Sebeş, urmând ca la Şugag şi Săsciori să fie realizate canalizarea menajeră şi staţia de epurare a apei.
     Pentru asigurarea unor surse alternative de aprovizionare cu apă a populaţiei au fost identificate izvoare naturale de apă potabilă în zona oraşelor şi amenajarea acestora. În acest sens s-au construit şi s-au dat în folosinţă două bazine de apă în municipiul Aiud, iar pe râul Cugir s-a dat în funcţiune un baraj care asigură alimentarea cu apă a barajelor de pe râul Sebeş.
     - Drumurile reprezintă o adevărată piatră de încercare pentru cei care le administrează. Ele sunt o problemă mereu actuală şi un cui în coasta Consiliului judeţean Alba. Ce ne puteţi spune despre acest domeniu de activitate?
     - Problema drumurilor nu este una specifică judeţului Alba, ea este o chestiune de interes naţional. Toate judeţele se confruntă cu această problemă care are la bază starea proastă a căilor rutiere şi în acelaşi timp insuficienţa fondurilor alocate pentru întreţinerea acestora şi pentru extinderea reţelei de drumuri. Consiliul judeţean Alba a încercat prin S.C. "Drumuri şi Poduri Locale Alba" - aflată în subordinea sa - asigurarea şi menţinerea stării de viabilitate a drumurilor aflate în administrarea noastră, în vederea desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă şi fluenţă. Vreau să vă reamintesc că avem în administrare peste o mie de kilometri de drumuri. Având în vedere sursele de finanţare limitate nu au fost cuprinse în programul de lucrări toate drumurile judeţene, intervenindu-se doar acolo unde sunt mai mari probleme, unde circulaţia este mai intensă sau pe cele afectate de calamităţi. Suma mică de bani alocată de la bugetul de stat judeţului Alba nu se datorează - aşa cum vor unii să acrediteze ideea - marginalizării acestei regiuni ci lipsei de fonduri. La o întâlnire la Băile Felix, în cadrul unei reuniuni a U.N.C.J.R. am ridicat, împreună cu alţi preşedinţi de consilii judeţene, această problemă. Am primit asigurări că Guvernul va aloca un substanţial împrumut extern special pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor din România. Sperăm că banii ce vor veni cu acest prilej să ne ajute să rezolvăm în mare parte problema drumurilor judeţene.
     - Protecţia copilului este direct coordonată de o direcţie aparţinând Consiliului judeţean. Ştiu că în acest domeniu activitatea a înregistrat realizări notabile!
     - Într-adevăr, este un domeniu prioritar, activitatea fiind orientată în direcţia obiectivelor de reformă prevăzute în "Strategia judeţeană în domeniul protecţiei copilului 2004-2007". S-a pus accentul pe asigurarea unui climat propice dezvoltării armonioase a personalităţii copilului, pe trecerea de la un model de tip centralizat, de la instituţia dorită de tip rezidenţial la un model de tip familial precum şi pe asigurarea standardelor de calitate în centrele de plasament. În perioada de când sunt în fruntea Consiliului judeţean, pe lângă darea în folosinţă a complexului de care aminteam la începutul acestui interviu s-a reuşit închiderea Centrului de plasament nr. 1, Abrud şi internarea celor 36 de rezidenţi în 7 apartamente ( achiziţionate prin fonduri PHARE ), s-a dat în folosinţă Centrul maternal "Speranţa" din Alba Iulia, Centrul de zi Sebeş - Petreşti, în timp ce Centrul de primire a minorilor Alba Iulia a devenit parte componentă a Complexului Arnsberg din Alba Iulia. Să nu uităm că am acordat - paralel cu activitatea mai sus citată - sprijin financiar pentru învăţământul special la 4 şcoli speciale şi la alte 6 şcoli unde au funcţionat clase integrate de învăţământ special.
     - După câte ştiu Consiliul judeţean se împlică şi în alte activităţi din sfera socială. Care ar fi acestea?
     - Este adevărat că instituţia pe care o conduc are atribuţii largi şi în ceea ce priveşte protecţia socială. Mă gândesc la nou înfiinţata Direcţie Judeţeană de Asistenţă Socială (care a preluat activitatea fostului Inspectorat Teritorial pentru Persoane cu Handicap). Facem eforturi susţinute, financiar vorbind - contractarea unui împrumut de 4 miliarde lei - pentru a asigura condiţii optime de desfăşurare a activităţii acestei direcţii. Vreau să remarc, totodată, constituirea şi activitatea Comisiei judeţene Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (un parteneriat benefic între instituţiile publice locale, instituţiile judeţene cu obiective sociale, asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale şi specialişti în domeniu). Nu în ultimul rând Consiliul judeţean Alba are în subordine şi instituţii de sănătate, printre care Spitalul judeţean, care a fost preluat de curând, Spitalul de neuropsihiatrie din Alba Iulia, Sanatoriul din Aiud şi spitalul de la Galda de Jos (a cărui funcţionare necesită sume importante pentru a-şi desfăşura activitatea).
     - Domnule preşedinte ce ne puteţi spune despre parcurile industriale. Sunt ele viabile?
     - La această ora există în judeţ două parcuri industriale: Sebeş - Alba (unde suntem parteneri) şi Cugir (unde Consiliul judeţean Alba este acţionar majoritar). Acesta s-a înfiinţat în timpul mandatului meu şi pot spune că am pus serios umărul pentru a urni activitatea pentru că am crezut şi cred în viabilitatea acestui parc industrial amplasat într-o zonă cu mari probleme sociale generate de rata mare a şomajului. Rezultatele financiare ale "P.I.C." ne îndreptăţesc să afirmăm că înfiinţarea parcului s-a dovedit un proiect de succes care va aduce numeroase fonduri în bugetul - destul de sărac - al instituţiei noastre. Deşi mai greu şi cu opinteli a pornit activitatea la P.I.S.A. lucrurile au intrat pe făgaşul normal şi suntem convinşi că şi acest proiect îşi va dovedi eficienţa.
     - Pe lângă domeniile abordate până în prezent Consiliul judeţean mai are în subordine şi instituţii din domeniul culturii. Ce loc ocupă acestea în preocupările dumneavoastră?
     - Într-adevăr, cele mai importante instituţii de cultură din judeţ sunt în subordinea Consiliului judeţean. Aş enumera aici Muzeul Naţional al Unirii (preluat în anul 2002 de la Ministerul Culturii), Teatrul de păpuşi "Prichindel", Centrul judeţean al creaţiei populare, Biblioteca judeţeană "Lucian Blaga", Şcoala populară de artă. Instituţia pe care o conduc s-a implicat efectiv - financiar - în buna funcţionare a acestora şi în derularea unor activităţi ştiinţifice (simpozioane, mese rotunde, expoziţii) şi culturale (Ziua Naţională a României, Festivalul "Lucian Blaga", Târgul de Fete de pe Muntele Găina). În pregătirea aniversării a 85 de ani de la Marea Unire, Consiliul judeţean Alba are sarcina de a asigura - cu bani proveniţi de la guvern - lucrările de reparaţii la Muzeul Naţional al Unirii şi respectiv la Casa de Cultură a Sindicatelor.
     Aş menţiona aici şi sprijinul financiar, de ordinul miliardelor, acordat cultelor religioase pentru conservarea, repararea sau construirea unor lăcaşuri de cult de pe raza judeţului.
     - Desigur ar mai fi multe de spus despre domeniile care fac obiectul de activitate al instituţiei pe care o conduceţi de mai bine de un an şi jumătate. V-aş propune să ne oprim la un capitol special şi anume - cooperarea internaţională. Ce reprezintă în viziunea preşedintelui Consiliului judeţean?
     - În acest domeniu activitatea noastră a fost orientată pe trei direcţii: implicarea în acţiunile organizate sub egida Ansamblului Regiunilor Europei (ARE), Alba marcând în acest an un deceniu de prezenţă activă în acest organism european, relansarea cooperării în cadrul E.I.R.A.(Asociaţia Regiunilor Europene Industriale) şi nu în ultimul rând adâncirea şi diversificarea colaborării bileterale cu judeţele Bacs-Kiskun şi Tolna din Ungaria, judeţul Alba înfrăţindu-se cu aceste două judeţe.
     Ca urmare a activităţii noastre şi ca o recunoaştere a acesteia am fost ales ca membru în Biroul A.R.E. (funcţie deţinută şi de domnul Augustin Presecan), iar de la 1 iulie 2003 la Alba Iulia funcţionează Antena ARE un adevărat punct nodal în relaţiile regiunilor din România cu ale ţărilor din centrul şi sud-estul Europei şi Ansamblul Regiunilor Europei. După cum ştiţi acest birou funcţionează, am încadrat în urma unui concurs două tinere care vor participa, la începutul lunii septembrie, la un stagiu de pregătire pe lângă Secretariatul General al A.R.E. de la Strasbourg. Trebuie să remarc aici aportul U.N.C.J.R. la susţinerea înfiinţării Antenei la Alba Iulia precum şi la finanţarea acesteia.
     - Ştiţi că în ultimele luni problema nr. 1 în presă a fost situaţia financiară a F.C. Unirea Alba Iulia, nou promovată în Divizia A. Consiliul judeţean a fost acuzat că nu vrea să sprijine echipa. Care este adevărul?
     - Consiliul Judeţean Alba a sprijinit echipa în campania de promovare şi o va sprijini în continuare. Am început un lucru şi împreună cu Prefectura şi Primăria Alba Iulia l-am dus la sfârşit. Este de datoria mea să sprijin F.C. Unirea şi chiar dacă au fost discuţii în Consiliul judeţean deliberativ până la urmă am găsit posibilităţile de a sprijini echipa. Pe lângă aceasta am promis să fac lobby pe lângă oamenii de afaceri capabili să sprijine participarea echipei în primul eşalon fotbalistic al ţării.
     - Atacurile la adresa dumneavoastră nu au lipsit, iar acum când se apropie alegerile ele se înteţesc. Sunteţi acuzat de incompetenţă, de subordonare prefectului, de alte şi alte lucruri. Ce aveţi de spus în acest sens?
     - Aş spune că numai vârfurile sunt bătute de furtuni. Eu cred că acuzaţiile care mi se aduc sunt simple petarde politice, cu iz electoral. Atacurile vin din partea unor consilieri din opoziţie care nu văd cu ochi buni rezultatele pozitive pe care le-a obţinut Consiliul judeţean în timpul guvernării P.S.D. S-ar putea să fie şi invidie pentru că noi am reuşit să facem lucruri pe care dânşii aflaţi la guvernare în perioada 1996-2000 nu au reuşit să le realizeze. Relaţiile mele cu domnul prefect Ioan Rus nu sunt nicidecum de subordonare cum încearcă unii să le prezinte ci de colaborare. Pentru că mi se pare normal să ne consultăm în vederea bunului mers al activităţii, în interesul cetăţeanului. Ce doresc respectivii consilieri, să ne certăm, să tragem unul într-o parte, altul în alta? Nu le vom da o asemenea satisfacţie, oricât venin ar pune în cuvinte! Multe din acuzele care mi se aduc sunt nefondate şi neargumentate. Ele sunt aruncate doar să facă valuri în presă şi să abată atenţia opiniei publice de la o realitate palpabilă: neputinţa opoziţiei de a se lupta pe eşicherul politic cu partidul de guvernământ.
     - Domnule preşedinte al Consiliului judeţean, Eugen Popa, vă mulţumesc că aţi acceptat acest dialog.

A consemnat Florin ROMAN

Minerii de la Haneş îşi vor primi integral salariile compensatorii

•Hotârârea de guvern va deveni operaţională în a doua jumătate a lunii august
În cadrul ultimei şedinţe de guvern de marţi, 29 iulie a.c., a fost aprobată rectificarea bugetului Companiei Naţionale Minvest Deva. Fondurile alocate în plus vor acoperi cheltuielile necesare pentru plata celor disponibilizaţi. Astfel, toţi minerii de la mina Haneş dar şi de la celelalte exploatări miniere din Apuseni îşi vor primi integral salariile compensatorii cuvenite. Hotărârea respectivă de guvern urmează să fie publicată în zilele imediat următoare în Monitorul Oficial, astfel încât ea va deveni operaţională începând cu a doua jumătate a lunii august a.c. "Decizia de rectificare a bugetului a fost luată nu ca urmare a protestelor şi presiunilor exercitate de cei disponibilizaţi ci din dorinţa guvernului de a se implica real în rezolvarea gravelor probleme existente în industria de minerit" ne-a declarat subprefectul Ioan Maier, unul dintre cei care s-a zbătut foarte mult în acest sens. (R.J.)
*Ultima oră: Ieri, în jurul amiezii, deputatul PRM de Alba, Emil Crişan, a discutat cu cei 27 de mineri blocaţi în mina Haneş, la cota 0. Acesta le-a explicat ortacilor că, după 15 august, vor primi banii. Nemulţumiţi de intervalul prea mare de timp, minerii au decis să-şi continue protestul.