În opinia liderilor PNL şi PD Alba
•Legea anticorupţie la ora eschivelor PSD Alba care consideră ordinele mai tari ca legile!
      Legea anticorupţie, în care sunt cuprinse şi cazurile de incompatibilitate, dă în continuare temă de dezbatere partidelor politice. A fost cazul conferinţei de presă comune susţinută ieri la Alba Iulia de deputatul PNL - Dan Simedru şi de preşedintele PD Alba - Mircea Hava. Pornind de la două dintre situaţiile de incompatibilitate de la nivel local, concluzia a fost că legea anticorupţie, promovată cu mare tam-tam de guvernul Năstase, este de fapt o lege amatoristă, generatoare de situaţii ciudate. Astfel unul dintre cele două cazuri este clar pentru ambii politicieni - inspectorul şcolar general Dorin Sandea este incompatibil cu funcţia de consilier local al municipiului Alba Iulia. Pentru că legea anticorupţie o spune şi nu este normal ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării (şi la fel au procedat şi alte ministere) să dea un ordin prin care o funcţie care, după logică şi bun simţ, este una publică să fie trecută în rândul posturilor contractuale. Şi asta chiar de către cei chemaţi în primul rând să respecte legea pe care chiar ei au promovat-o, recte PSD. Reamintim că dl. Sandea a prezentat Consiliului local Alba Iulia un ordin al ministrului prin care se precizează că funcţia de inspector general este funcţie contractuală şi nu una de funcţionar public. Cei doi politicieni consideră că ar fi o dovadă de moralitate din partea domnului Sandea să-şi dea demisia dintr-una dintre cele două funcţi deţinute în prezent. Mai ales că - spune Mircea Hava - dacă renunţă la funcţia de consilier local, locul său în consiliu va fi ocupat tot de un reprezentatnt al PSD Alba Iulia, deci n-ar fi nici o pierdere.
     Celălalt caz prezentat este cel al doamnei Doina Harda. Conform lui Dan Simedru, ea s-a aflat în situaţia de triplă incompatibilitate: este director al SC Proiect Alba SA şi membru în Consiliul de Administraţie al Parcului Industrial Sebeş Alba. Printre membrii fondatori ai PISA se numără şi CL Alba Iulia unde doamna Harda este consilier local. SC Proiect Alba SA are în derulare contracte de prestări servicii cu PISA. Cele cu Primăria şi Consiliul local Alba Iulia au fost sistate încă din anul 2001, ceea ce l-a făcut pe Mircea Hava să declare că din acest punct de vedere doamna Harda nu se află în incompatibilitate. Mai rămâne situaţia de la PISA. Numai că, deşi domnia sa, la fel ca şi Mircea Hava şi primarul Sebeşului - Mugurel Sârbu, şi-a dat demisia din CA al PISA, la Registrul Comerţului radierea nu a fost făcută. Cei trei apar în continuare ca membri ai CA. De modificarea actelor la Registrul Comerţului trebuia să se ocupe conducerea executivă a PISA care nu a găsit însă până acum timpul necesar. Şi aici se poate discuta, aşa cum se poate discuta şi dacă existentele contracte între SC Proiect Alba SA cu PISA, obţinute prin licitaţie, trebuie cumva întrerupte, sau se derulează în continuare şi nu se mai fac altele.
     Deci legea este ambiguă. Mircea Hava şi Dan Simedru consideră că stabilirea situaţiilor de incompatibilitate nu rezolvă probleme, ci generează probleme. Un exemplu tot de la Primăria Alba Iulia şi tot legat de SC Proiect Alba SA şi doamna Harda: Planul Urbanistic General al municipiului Alba Iulia trebuie reactualizat conform legii la fiecare 4 ani. Este acum momentul. Numai că PUG-ul a fost realizat de SC Proiect Alba SA într-o vreme când nu se punea problema compatibilităţii sau a incompatibilităţii. Acum primăria trebuie să caute (prin licitaţie) un nou executant. Normal şi eficient ar fi fost ca reactualizarea să fie făcută de executantul iniţial, cu atât mai mult cu cât specialiştii SC Proiect Alba SA cunosc toate tendinţele de dezvoltare ale municipiului. În plus, este lucrarea lor şi s-ar fi scutit timp şi bani, dacă tot ei ar fi făcut reactualizarea. "Dar, conform legii anticorupţie, pe care noi o respectăm, nu se poate. Şi atunci, în loc să facem un lucru clar, ne tot împleticim!" a declarat Mircea Hava.
     Pentru că lucrurile sunt atât de încâlcite şi discutabile, cei doi sunt de părere că soluţia anticorupţie cea mai corectă este registrul conflictului de interese. Astfel specialiştii (cazul doamnei Harda şi al altora) nu ar fi îndepărtaţi de actul administrativ, iar situaţiile de corupţie se pot dovedi pe baza acestui registru şi a legilor existente. Este un aspect, celălalt ţine de moralitatea PSD: cum poţi cere ca o lege să fie respectată dacă tu însuţi, iniţiatorul ei, găseşti tot felul de eschive?

---

La Sebeş
      Poliţiştii din Sebeş au fost alertaţi marţi, 29 iulie, în jurul orei 12.05 că, după toate probabilităţile, un bărbat şi-a pierdut viaţa în subsolul unui bloc din cartierul Kogălniceanu din localitate. Sosită la faţa locului, echipa operativă a poliţiei a intrat în subsolul blocului, inundat cu ape reziduale menajere, de unde a scos la lumină corpul neînsufleţit al lui Laurenţiu Hegeduş, de 66 de ani. În timpul anchetei, poliţiştii au aflat că omul fusese chemat de locatari pentru a vidanja subsolul blocului. De asemenea, locatarii au declarat că, în urmă cu câteva zile, au plătit la SC Argos Sebeş o vidanjă pentru a evacua apele menajere din subsolul blocului, însă în urma acesteia a rămas în subsol mizerie până "în gât", astfel încât au fost nevoiţi să apeleze la serviciile lui Hegeduş, pensionar, dar care mai făcea câte un bacşiş, pricepându-se la desfundatul canalelor. Martorii la incident au relatat că, la circa 10 minute de la intrarea lui Hegeduş în cloaca împuţită de la subsolul blocului, s-a auzit un ţipăt groaznic, urmat de o tăcere mormântală. Deoarece s-au temut să meargă după omul din subsol, locatarii au chemat poliţia.
     În urma necropsiei efectuată de medicul legist, s-a constatat că Hegeduş a murit electrocutat în subsolul blocului. Este foarte posibil ca apa care bălteşte de ani buni în subsolul blocului cu pricina să fi erodat izolaţia unui cablu electric, însă poliţia Sebeş continuă cercetările pentru stabilirea exactă a împrejurărilor în care şi-a pierdut viaţa Laurenţiu Hegeduş. Acesta a lăsat în urma sa 7 copii.

---

Modificarea sistemului judiciar conform normelor UE
      Guvernul a aprobat marţi proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind statutul magistraţilor, care urmează a fi înaintate Parlamentului. Cele două acte normative aduc schimbări importante în sistemul judiciar românesc, conforme cu negocierile purtate cu organismele Uniunii Europene. Conform standardelor europene, poliţia judiciară va deveni organ de cercetare penală în cadrul Ministerului Public, Parchetul conducând şi controlând activitatea politiştilor. Curtea Supremă de Justiţie se va transforma în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alcătuită din 100 de judecători. În cadrul acestei instanţe va fi constituit un colegiu permanent care, printre alte atribuţii, exercită acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor şi sesizează Consiliul Superior al Magistraturii. Până acum nu exista posibilitatea de a sancţiona disciplinar un magistrat de la CSJ.
     Proiectul de lege prevede şi înfiinţarea tribunalelor pentru minori şi familie, a tribunalelor administrativ-fiscale şi a tribunalelor de muncă. Tribunalele pentru minori şi familie vor judeca cererile de adopţii şi orice tip de litigii privind protecţia minorilor şi familiei (de exemplu abandonul familial). Tribunalele de muncă se vor ocupa de cazurile de desfacere a contractelor de muncă şi drepturile pentru pensie, iar tribunalele administrativ-fiscale vor judeca cazurile de contencios-administrativ, de la contestarea amenzilor Gărzii Financiare, Poliţiei, la cele ale administraţiilor locale. La toate instanţele se vor constitui colegii de conducere, astfel încât puterea preşedinţilor va fi limitată. Dacă se constată că unii judecători pronunţă soluţii cu încălcarea legii, preşedintele instanţei sesizează Consiliul Superior al Magistraturii, care îl poate obliga pe judecător să efectueze un curs de formare profesională finalizat prin examen.
     După absolvirea Institutului Naţional de Magistratură (INM), un judecător trebuie să efectueze un stagiu de trei ani, după care susţine examenul de capacitate. Avocaţii şi notarii cu o vechime de cel puţin zece ani, care vor să intre în magistratură, trebuie să efectueze un curs de şase luni în cadrul INM. Preşedinţii de instanţe vor fi numiţi pentru un mandat de cinci ani, fără posibilitatea reinvestirii.