Preşedintele Patronatului Român vrea
      La bursa evenimentelor politice în aceste zile ţine capul de afiş protocolul încheiat de Partidul Acţiunea Populară cu Uniunea Naţională a Patronatului Român. Nu ar fi nimic neobişnuit în acţiunea UNPR de a avea protocoale cu cât mai multe partide politice în perspectiva alegerilor din anul 2004 şi mai ales în cea a rezultatelor acestora. Mai ales că oamenii de afaceri din UNPR, aşa cum declara preşedintele UNPR Marian Miluţ vor acorda sprijin în campania electorală cadidaţilor partidelor cu care UNPR are încheiate protocoale de colaborare, la alegerea lor, după simpatii şi afinităţi. UNPR nu va impune membrilor săi, cui să acorde acest sprijin. Până acum UNPR a încheiat trei astfel de protocoale: cu Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi acum cu partidul condus de Emil Constantinescu. Este vorba deci de partidele sau oamenii politici care s-au aflat la guvernare în perioada 1996-2000. Sigur că dorinţa de a constitui o alternativă la guvernarea PSD este de salutat, dar reînvierea unui sistem de alianţe despre care românii nu au tocmai amintiri frumoase este discutabilă. În schimbul sprijinului financiar UNPR cere susţinerea de către cele trei partide a solicitărilor membrilor săi în privinţa mediului de afaceri, debirocratizare şi alinierea legislaţiei româneşti în domeniul afacerilor cu normele comunitare.
     Cu ocazia încheierii protocolului de colaborare cu PAP, Marian Miluţ a spus în clar ceea ce până acum păreau a fi doar ironii din partea PSD. Om de încredere al lui Emil Constantinescu, membru fondator al Acţiunii Populare pe vremea când era doat o mişcare civică, Marian Miluţ dovedeşte că încrederea sa în reînvierea CDR este foarte mare. Nu la fel de mare este şi cea a partenerilor de protocol. Poate că lui Emil Constantinescu şi partidului său proaspăt înfiinţat le-ar conveni, dar ideea a fost vehement respinsă de Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal, ai căror lideri în dau seama că nu este nimic de câştigat dintr-un asemenea aranjament, ci numai de pierdut, la urne. De altfel reacţia liberală şi democrată nu a întârziat. Vicepreşedintele liberal Paul Păcuraru a declarat că exclude o alianţă electorală cu PAP, dar că se poate ca liberalii să colaboreze în Parlament cu PAP, cu condiţia ca partidul lui Emil Constantinescu să treacă pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Preocupaţi, la fel ca şi liberalii, de punerea la punct a alianţei PD-PNL, nici democraţii nu iau în serios propunerile lui Marian Miluţ. Cu atât mai mult cu cât asocierea PAP la această alianţă nu este, după părerea democraţilor aducătoare de voturi, ba ar putea să aibă chiar efectul contrar. Şi atunci supremaţia PSD va fi totală. Vicepreşedintele democrat Sorin Frunzăverde preciza că protocolul încheiat între PD şi UNPR nu are nici un fel de influenţă asupra sistemului de alianţe al PD.
     Chiar dacă liderii PD şi PNL s-au pronunţat ferm împotriva unei alianţe cu PAP, afirmaţiile lui Marian Miluţ sunt de natură să creeze în continuare comentarii şi încă unele din care constituirea unei alternative la PSD nu are nimic de câştigat, ba dimpotrivă. Nu înţelegem cum, ştiind percepţia electoratului faţă de CDR şi alianţele vremii, mai poate cineva să creadă că o astfel de idee ar avea sorţi de izbândă. A greşi e omenesc, a persevera e diabolic.

---

Dreptate după 14 ani
      Pe baza unui mandat de executare a pedepsei, emis de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, joi, 31 iulie, a fost ridicat de la domiciliul său din Cugir şi depus în arestul IPJ Alba Dumitru Sivera (46 de ani). Potrivit deciziei definitive şi irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2003, Sivera a fost condamnat la 12 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi civile şi degradare militară pentru că în 21 decembrie 1989 a participat la asasinarea fostului comandant al miliţiei, cpt. (post-mortem) Valentin Pop şi a contribuit la devastarea sediului miliţiei prin incendiere. Tot pentru linşarea comandantului Pop, alte două persoane, Adrian Carica şi Aurel Mihu din Cugir au fost condamnate definitiv la 10 şi respectiv 13 ani închisoare, în 2000. Procesul lui Dumitru Sivera s-a lungit cu un an deoarece acesta a făcut apel la decizia instanţei, în vara anului 2002. Carica şi Mihu au fost condamnaţi definitiv şi trimişi după gratii la finele lunii iunie 2002. În prezent, la TM Bucureşti se mai judecă apelul unei alte persoane condamnată de primele instanţe pentru distrugere prin incendiere.
     Pentru cei care au... uitat ce s-a întâmplat atunci la Cugir, reamintim că pe 21 decembrie 1989 la Cugir - cpt. (post mortem) Valentin Pop şi plt.maj (post-mortem) Ilie Staicu au fost linşati de mulţimea furioasă şi dezlănţuită de focurile de avertisment trase de miliţieni în aer. Sediul fostei miliţii, ca dealtfel şi sediul fostului Consiliu Popular Orăşenesc Cugir au fost arse şi distruse până la temelie. Cei trei sunt singurii care au fost deocamdată condamnaţi, deşi, iniţial, prin 1990, pe numele tuturor celor care au participat la crime au fost emise mandate de arest preventiv. La vremea respectivă, grupul a beneficiat de o amnistie colectivă, graţie bunăvoinţei... prezidenţiale de atunci. În 1993, procurorii Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti au redeschis dosarul revoluţiei de la Cugir. Deoarece soluţia primită în 1995 de "încetare a urmăririi penale" împotriva cpt. Valentin Pop, prin decesul acestuia, lăsa o amintire neagră în sufletele soţiei şi fiicei supravieţuitoare, din iniţiativa acestora a fost deschis un nou proces, în 1999, la Tribunalul Militar Bucureşti, pentru reabilitare şi daune. Până acum au fost condamnaţi Mihu, Carica şi Sivera. O initiativă asemănătoare, dar soldată deocamdată cu eşec, a avut şi soţia plt. maj. (post mortem) Ilie Staicu.

---

      La 31 august Biblioteca "Alba Iulia" din Chişinău împlineşte cinci ani de la înfiinţare. Se ştie că o mare contribuţie la constituirea fondului de carte al bibliotecii o au cetăţenii din Alba Iulia, care au făcut donaţii de carte, şi Consiliul local care în fiecare an a alocat sume importante în acelaşi scop. Tocmai datorită sprijinului oferit biblioteca a primit numele municipiului nostru. Este o dovadă de apreciere care ne bucură, ne onorează şi ne obligă în continuare. Să spunem că în lumina bunelor relaţii existente directoarea bibliotecii din Chişinău şi alte angajate ale instituţiei au fost mereu oaspeţii municipiului nostru, una dintre cele mai bune ocazii fiind în fiecare an Festivalul internaţional "Lucian Blaga". Acum o delegaţie a Consiliului local Alba Iulia condusă de primarul municipiului Mircea Hava va participa la manifestările prilejuite de aniversare. Din delegaţie vor mai face parte consilierul local PSD Constantin Sârbu şi şefa Biroului Resurse Umane din Primăria Alba Iulia - Lucia Pleşa. Oaspeţii nu se vor duce cu mâna goală, ci cu suma de 30 milioane lei aprobată de CL Alba Iulia pentru achiziţionarea de carte şi alte obiecte de inventar. De menţionat că în cei cinci ani de la înfiinţare Biblioteca "Alba Iulia" a devenit un centru informaţional, cultural şi educativ cu peste 21000 de beneficiari.

---

Liberalizarea preţului la sămânţa de grâu
      Desfiinţarea preţului de referinţă la sămânţa de grâu, act normativ dat recent publicităţii, a determinat creşterea spectaculoasă a preţului acestui produs. Efectul s-a văzut imediat. În zilele ce au urmat după intrarea în vigoare a respectivei hotărâri oferta de vânzare la sămânţa de grâu certificată a crescut cu peste 10.000 de lei/kg. Producătorii români au reacţionat imediat, ameninţând că în aceste condiţii nu-şi permit să achiziţioneze sămânţă de grâu certificată şi vor fi nevoiţi să apeleze la hambarele proprii. Nemulţumirea producătorilor din judeţ a fost generată de faptul că prima de 4.000 lei/kg se acordă şi importatorilor de sămânţă de grâu: "În acest fel nu mai este protejată sămânţa autohtonă, deoarece normele UE ne obligă să facem diferenţă între agricultorii români şi cei străini", au spus mai mulţi dintre aceştia. Cu alte cuvinte, banii contribuabilului român destinaţi agricultorilor pentru cumpărarea de sămânţă vor subvenţiona producătorul din UE, iar cel intern va fi ruinat treptat. Există realmente pericolul ca micul producător să nu poată folosi sămânţă selecţionată şi să recurgă la sămânţa din gospodăria proprie, aşa cum s-a mai întâmplat şi până acum; în această situaţie, lanurile de grâu din 2004 vor fi din nou atacate de boli, ceea ce ne va depuncta mult în evaluările ce se fac în vederea aderării ţării noastre la UE. (S.T.)