Ceasul rău, pisica neagră i-or fi ieşit în cale duminică dis-de-dimineaţă lui Ianoş Maticsek (24 de ani din Abrud). Circulând cu autoturismul Wartburg pro­pri­e­ta­te personală prin oraşul Abrud, duminică, 3 august, la ora 3.50 dimineaţa, el a tamponat maşina formaţiunii de Ordine Publică a Poliţiei Abrud, care se afla par­ca­tă regulamentar pe strada Re­pu­bli­cii. De fapt, Ianoş Maticsek iniţial nu a oprit la semnalul unui agent de circulaţie, iar imediat a tamponat chiar maşina Poliţiei, după care şi-a continuat drumul. El a fost oprit după parcurgerea a 2 km. Testul alcoolscop a dovedit că Ianoş Maticsek avea o alcoolemie de 1,04 mg/l. În prezent el este cercetat pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influenţa alcoolului şi părăsirea locului accidentului. (A.D.)

---

      Cercetările au stabilit că din 1991 şi până în prezent s-a înregistrat o creştere cu 42 la sută a consumului de medicamente antidepresive comercializate în farmacii. Se estimează că a­pro­xi­ma­tiv 50 la sută dintre persoanele suferinde nu urmează un tra­ta­ment medical corect. De a­se­me­nea, 60 la sută dintre cazurile de sinucidere sunt puse pe seama depresiilor psihice. (A.D.T.)

---

      Prezent la conferinţa săp­tă­mâ­na­lă de presă a Partidului De­mo­crat Alba, dl. Gheorghe Bora - preşedintele PD Baia de Arieş, a declarat că disponibilizaţii de la Arieşmin sunt solidari cu confraţii lor care protestează în Mina Haneş. Motivele de nemulţumire sunt aceleaşi şi pentru unii şi pentru ceilalţi. De aceea dis­po­ni­bi­li­za­ţii din Baia de Arieş a­me­nin­ţă că, dacă nu-şi vor primi banii şi vor fi în continuare duşi cu vorba (promisiunea), vor urma modelul protestatarilor de la Haneş şi se vor bloca în subteran. Menţionăm că disponibilizaţii din Baia de Arieş au acţionat în instanţă nerespectarea de către Minvest Deva a termenelor de plată a sumelor datorate. Primul termen de judecată este 22 august. În lipsa unei decizii favorabile lor, după această dată minerii vor protesta. (A.D.)

---

•În acest an, SC Gold Corporation a cheltuit aici 1 milion de dolari (circa 33 de miliarde de lei), în timp ce, în 2003, Ministerul Culturii a alocat 4 miliarde de lei pentru toate cercetările arheologice din România
      Ieri, la Centrul Cultural al SC Roşia Montană Gold Corporation SA din Apuseni a fost lansat volumul I al monografiei "Alburnus Maior", document ştiinţific editat cu suportul financiar integral al companiei miniere. Volumul, coordonat de prof. Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României şi şeful şantierului arheologic de la Roşia Montană, cuprinde toate descoperirile făcute de specialişti în perioada mai-iulie 2003, în cadrul Programului Naţional de Cercetare "Alburnus Maior". La festivitatea de lansare a cărţii, profesorul Damian a precizat că investiţia de la Roşia Montană a oferit oportunitatea efectuării unor cercetări arheologice de mare anvergură, cele mai mari din România ultimilor 50 de ani. Domnia sa a apreciat şi efortul financiar al SC Gold Corporation, care anul acesta a alocat aproximativ un milion de dolari (circa 33 miliarde de lei) pentru operaţiunile de salvare a siturilor istorice din zonă, în condiţiile în care, în 2003, Ministerul Culturii a alocat 4 miliarde de lei pentru toate cercetările arheologice din România. Profesorul Paul Damian a precizat că, până la această dată, au fost descărcate de sarcini arheologice Valea Cornei, masivul Cetate, Baia Nanului şi Gura Roşiei unde urmează să fie construit noul centru de comună Roşia Montană. S-a precizat că în zonele descărcate de sarcină arheologică nu au fost descoperite vestigii istorice mai vechi de secolul IX (90%), însă este de aşteptat ca în următoarele zone ce urmează a fi explorate (Jic, Ţarina, Cârnic şi Dealul Carpeni), să fie găsite vestigii din epoca romană şi preromană. Profesorul Damian a mai precizat că cei care vehiculează ideea unui parc arheologic ar trebui să se gândească mai bine la efortul financiar pe care îl presupune acest lucru şi la posibilităţile reale de punere în practică. "Nu este vorba de distrugerea vestigiilor istorice, pentru că specialiştii ştiu foarte bine că, odată ce s-a intrat în ele pentru cercetare, acestea sunt distruse şi nu este nici vorba de distrugerea celor 140 km de galerii romane, care în mare parte sunt surpate şi colmatate. La mijloc nu este «probitatea profesională», ci sunt cu totul alte scopuri", a comentat profesorul Damian diversele speculaţii. Corina Borş, general manager la Arheoterra Consult, a precizat că, în colaborare cu arheologii minieri de la Universitatea Toulouse "Le Mirail" din Franţa s-a lucrat aproape un an şi jumătate pentru redeschiderea a 330 de metri din galeria Cătălina-Monuleşti.
     Cercetările arheologice în zonă sunt făcute de echipe de cercetare care cuprind lunar peste 50 de specialişti. Vestigiile de la Roşia Montană au fost cercetate de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti, Institutul Naţional de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj Napoca, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, precum şi geologi minieri de la Universitatea Toulouse "Le Mirail" din Franţa, geologi de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, analişti de la Institutul de Memorie Culturală din Bucureşti, topografi de la Centrul Român de Utilizare a Teledetecţiei în Agricultură (Bucureşti) şi Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia - Baza de Cercetare cu Utilizatori Multipli. SC Roşia Montană Gold Corporation SA a asigurat 170 de muncitori pentru cercetările arheologice de suprafaţă şi subteran. Arheologii au reuşit să finalizeze cercetările la monumentul funerar din zona Hop-Găuri care va fi conservat «in situ» de către SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Pentru un posibil atelier roman de prelucrare a minereului în zona de est a masivului Ţarina a fost stabilit un proiect de cercetare comun româno-francez, pe baza parteneriatului între Muzeul Naţional de Istorie a României şi arheologii minieri de la Universitatea "Le Mirail" din Franţa.
     În luna iulie 2003, şantierul arheologic a fost vizitat de către oficiali ai Ministerului Culturii şi Cultelor şi reputaţi specialişti din străinătate: prof. dr. Claude Domergue de la Universitatea Toulouse, prof. dr. Anthony Harding de la Universitatea din Cardiff (Marea Britanie) - preşedintele Asociaţiei Europene a Arheologilor, precum şi alţi specialişti din Spania, Italia şi Marea Britanie. Din august, echipa de cercetare a şantierului arheologic Roşia Montană va fi completată cu arheologi şi studenţi de la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Istorie precum şi cu specialişti în domeniul prospecţiunilor geofizice de la GeoEcoMar - Institutul Naţional de Geologie Marină şi Geo-Ecologie şi de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. Cercetările arheologice vor continua până în luna octombrie 2003.

---

•Termenul limită - 29 august a.c.
      Agenţia SAPARD lansează a treisprezecea sesiune de cereri de proiecte din cadrul măsurii vizând îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole, termenul limită de depunere a documentaţiilor fiind 29 august a.c. Suma totală disponibilă pentru această sesiune de cereri, din care se deduce suma contractată pentru proiectele primite în sesiunile ianuarie-iulie 2003, se ridică la 30,66 milioane de euro, din care contribuţia UE reprezintă 22,99 milioane de euro, iar cofinanţarea regională 7,66 milioane de euro. Valoarea minimă eligibilă pentru un proiect este de 30.000 de euro, iar cea maximă se ridică la 2 milioane de euro. Programul SAPARD al UE a fost lansat la 1 august 2002, prin derularea a două proiecte, şi anume îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Programul are ca scop sprijinirea, în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale, a ţărilor central şi est-europene, candidate la integrarea în UE, respectiv pregătirea acestora pentru participarea la Politica Agricolă Comună şi la Piaţa Unică.
     Amănunte legate de această nouă sesiune de cereri de proiecte se pot obţine la sediul Biroului Regional de Implementare a Programului SAPARD 7 Centru Alba Iulia, din Piaţa Iuliu Maniu nr. 13, telefon 0258/810433. (A.D.T.)

---