Viaţa noastră de zi cu zi este într-o continuă schimbare. Nimic nu mai este static, nimic nu mai este bătut în cuie. Dinamica şi ritmul vieţii impuse de sistemul actual de globalizare, de economia de piaţă, ne obligă să fim tot timpul "în priză". Cine nu se poate acomoda riscă să rămână la periferia societăţii sau chiar să... nu mai existe. Este una dintre legile actuale nescrise, dureroasă poate pentru mulţi dintre noi, românii, obişnuiţi de zeci de ani cu un program de muncă de doar 8 ore, cu o viaţă mai sărăcăcioasă dar tihnită.
     Economia de piaţă îşi are deopotrivă regulile ei dure, cu muncă multă, cu o competiţie continuă cu tine însuţi şi cu alţii, dar oferă şi satisfacţii materiale pe măsura capacităţii şi eforturilor depuse de către fiecare. De acest lucru se pare că, pe zi ce trece, tot mai mulţi români reuşesc să se convingă. Spunem acestea deoarece, dacă până nu demult majoritatea românilor ţineau toţi banii, toate economiile făcute "la ciorap" sau "la saltea", acum, deja, o bună parte dintre aceştia este dispusă să investească, să facă afaceri. Cel puţin aşa ne indică unul dintre recentele sondaje IMAS (realizat în perioada 1-7 august a.c.) pe un eşantion reprezentativ (1253 persoane), care scoate la iveală un fapt puţin surprinzător: 34,2 la sută dintre românii intervievaţi declară că ar prefera să economisească banii investind într-o afacere!
     Iată, aşadar, că economia de piaţă a câştigat în bună parte una dintre cele mai grele bătălii din societatea românească actuală - BĂTĂLIA CU MENTALITATEA. Potrivit IMAS, mentalitatea românilor pare să fi suferit modificări substanţiale, de vreme ce aceştia preferă nervii şi riscurile aferente unei investiţii într-o afacere (în care ar urma să pună la bătaie economiile strânse cu greu), în locul calmului relativ al unei investiţii bancare.
     Sondajul mai arată că doar 23,4 la sută dintre cei intervievaţi ar opta pentru depunerea economiilor într-o bancă şi, din nou surprinzător, doar 1,3 la sută dintre români ar mai fi dispuşi să-şi păstreze economiile la saltea. În schimb, o pondere importantă (11 la sută) este deţinută în continuare de către cei care ar alege ca formă de investiţii valuta. De notat că investiţiile în valute străine sunt considerate, în ţările occidentale, printre cele mai riscante. În cazul de faţă, răspunsurile trebuie interpretate exact pe dos: pentru români, dolarul şi euro nu sunt decât oglinda neîncrederii în moneda naţională, reprezentând încă "o oază" de siguranţă şi protecţie.
     Acum, după ce am parcurs toate aceste cifre şi dacă este să le coroborăm cu altele din acelaşi sondaj, trebuie să avem şi unele semne de îndoială cu privire la realismul concluziilor desprinse. Astfel, potrivit aceluiaşi sondaj, 45,5 la sută dintre persoanele intervievate nu sunt prea mulţumite de situaţia economică actuală, 23,3 la sută sunt foarte mulţumite, în timp ce 21,8 la sută nu sunt nici mulţumite, nici nemulţumite.
     Ce concluzii am putea trage noi din... concluziile sondajului IMAS? Una singură: adevărul este la mijloc. Adică, pe de-o parte este clară, reprezintă chiar un imperativ pentru români, dorinţa de a trăi mai bine, de a face faţă noilor reguli ale economiei de piaţă. Industria şi mastodonţii industriali energofagi sunt deja aproape de domeniul trecutului, cu securea falimentului şi şomajului deasupra capului, astfel că nimeni nu-şi mai pune nici o speranţă în aşa ceva.
     Sursa noii existenţe o reprezintă micile afaceri, micii întreprinzători privaţi. De subliniat că de circa doi ani de zile şi sistemul bancar românesc s-a trezit la realitate şi încurajează investiţiile private, respectiv economia reală, acordând credite cu o dobândă rezonabilă. Pe de altă parte, pentru a creşte şi mai mult procentajul celor dispuşi să investească, să fie întreprinzători, statul român trebuie să ducă până la capăt lupta cu birocraţia, cu corupţia, să reducă birurile şi taxele destul de împovărătoare încă pentru cei ce vor să-şi deschidă o afacere.