Graţie abilităţii prefectului şi înţelepciunii arhiepiscopilor
      Deşi în cazul conflictului de la Mihalţ, declanşat între greco-catolici şi ortodocşi, era stabilită (în data de 27 august a.c.) o întâlnire la masa de dialog în sediul Prefecturii, noul prefect a preferat o întâlnire la faţa locului, în comuna respectivă. Şi iată că în urma dialogului între cele două părţi, mediat de tânărul prefect, se ivesc primele semne de pace, după cum se arată într-un comunicat al Prefecturii, pe care-l redăm mai jos: "În prezenţa înalţilor prelaţi, ÎPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia, ÎPS Lucian Arhiepiscop şi Mitropolit al Alba Iuliei şi Făgăraşului, a protopopului ortodox Vasile Brumar, a celor doi preoţi parohi Petru Stânea şi Ioan Decean (care a participat la discuţii doar în final), precum şi a numeroşi credincioşi greco-catolici, au fost ascultate şi analizate doleanţele celor două părţi, prefectul de Alba, dr. ing. ec. Mugurel Liviu Sârbu fiind un arbitru imparţial, care a încercat să ofere soluţii concrete pentru aplanarea conflictului.
     O posibilă soluţie care s-a desprins a fost aceea ca Parohia Ortodoxă Română Mihalţ II, proprietară tabulară a imobilului situat în comuna Mihalţ, nr.663, să cedeze cu titlu gratuit Parohiei Unite cu Roma Greco-Catolice Mihalţ imobilul mai sus menţionat, urmând ca Parohia Ortodoxă Mihalţ II să-şi identifice un alt imobil care va fi achiziţionat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Cultelor, conform protocolului încheiat în data de 7 iunie 2003, şi a confirmării scrise primite de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba de la Ministerul Culturii, prin Direcţia Culte. Preoţii celor două culte nu s-au angajat deocamdată să semneze un protocol în acest sens, motivând că au nevoie de consultarea prealabilă a enoriaşilor lor. Prin urmare, s-a convenit ca, după consultarea consiliilor parohiale, preoţii parohi însoţiţi de epitropi să participe (luni, 3 septembrie a.c., ora 14,00), la sediul Prefecturii, la o nouă rundă de negocieri pentru a hotărî soarta imobilului respectiv, "mărul discordiei" care a generat reaprinderea conflictului."
     În contextul acestui prim pas spre reuşită, prefectul Mugurel Sârbu şi-a exprimat întreaga sa disponibilitate în acest caz, reafirmându-şi speranţa că oamenii bisericii vor lua cea mai potrivită hotărâre, aceea care să aducă mult dorita pace la Mihalţ.

---

•Din cauza secetei prelungite, incendiile de pădure pot degenera în adevărate dezastre
      Un al doilea incendiu de pădure, cu pericol de extidere, după cel din Lupşa, a apărut zilele trecute în zona comunei Întregalde. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem până la această oră, focul a izbucnit pe masivul Capra, unul dintre copaci fiind trăzniţi săptămâna trecută. Din cauza curenţilor puternici de aer, focul, care arsese mocnit, a izbucnit cu o violenţă neobişnuită.
     La stingerea incendiului, localizat într-o zonă extrem de greu accesibilă, au acţionat ieri mai mulţi săteni împreună cu reprezentanţi ai Romsilva. Incendiul de "Sub Grădini" din comuna Lupşa este ţinut şi acum sub supraveghere de un echipaj al pompierilor militari din Alba Iulia împreună cu lucrători ai Romsilva.
     Din cauza secetei nemaiîntâlnite şi a intensificărilor bruşte ale vântului, focurile deschise, lăsate nesupravegheate, pot degenera în adevărate dezastre. Pompierii avertizează asupra pericolului reprezentat de incendiile de pădure, mai ales în condiţiile în care albiile izvoarelor şi râurilor sunt aproape secate din cauza caniculei. Iar dacă cetăţeanul de rând nu prea este atent cu pădurea statului sau cu distrugerile provocate de incendii, reamintim că Romsilva amendează aceste fapte cu sume de-a dreptul... incendiare!

---

      Candidatul PNŢCD Alba pentru fotoliul de primar, dl. Radu Cormoş, şi-a exprimat speranţa că, odată cu instalarea noului prefect, climatul competiţional din arena politică va dobândi spiritul necesar, de fair-play. "Doresc, a declarat dl. Cormoş, să urez succes noului prefect în munca sa complexă spre binele cetăţenilor din judeţ. Deşi suntem convinşi că liderul politic de 34 de ani este un rival redutabil, în perspectiva viitoarelor alegeri, ne bucurăm de numirea sa, sperând că astfel spiritul democratic va avea preponderenţă în disputele politice. Ca şi multe alte persoane din PSD (de pildă fostul viceprimar Radu Coclici), actualul prefect Mugurel Sârbu a simţit pe propria piele ce înseamnă abuzurile, interesele de grup, pentru că a fost uneori atacat chiar din interiorul PSD, de către persoane situate în diverse funcţii publice, persoane care aveau datoria de a depune eforturi în slujba şi spre binele cetăţeanului, nicidecum să caute să-şi elimine adversarii politici prin lovituri nepermise".
     Preşedintele PNŢCD Alba, dl. Voicu Vasile Bora, a fost mai puţin blând în declaraţiile sale legate de schimbările din PSD: "Noi am păstrat o neutralitate de bun simţ vizavi de ceea ce s-a petrecut în PSD. Consider însă că schimbarea unui lider (aşa cum a fost el), prin metode nestatutare, dovedeşte faptul că social-democraţilor le lipseşte spiritul democratic. Şi nu ne-ar interesa ceea ce se petrece în PSD, dacă practicile nedemocratice nu s-ar răsfrânge şi în exteriorul partidului, în viaţa publică, afectând cetăţenii. Iar în acest caz, datoria noastră este să intervenim şi să amendăm procedurile respective". (I.H.)

---

      În cursul zilei de ieri, la sediul PAEM Alba a avut loc prezentarea unui material intitulat "Accesul cetăţenilor la decizia de mediu"- exerciţiu pilot de participare publică, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor implicate în elaborarea materialului, PAEM Alba, Asociaţia Prietenii Pământului şi Asociaţia Română a Ziariştilor de Mediu, dar şi invitaţi de la IPM Alba, Primăria Roşia Montană, Prefectura Alba, Roşia Montană Gold Corporation şi ziarişti. Încă de la începutul discuţiilor, autorii acestei cercetări sociologice au apreciat, la insistenţele reprezentanţilor RMGC, Adrian Dascălu şi Dana Golea, că materialul prezentat nu poate fi numit sondaj, pe motiv că nu sunt respectate condiţiile tehnice şi că eşantionul este spontan şi ... probabilist. Mai mult de atât, cercetarea nu avea nici marjă de eroare, reprezentantul RMGC, Adrian Dascălu declarând că marja de eroare a unui asemenea "sondaj" poate fi de circa 10 la sută. În mod normal, un sondaj profesionist poate costa între 5.000 şi 20.000 de Euro, pe când această cercetare făcută pe 204 persoane a avut un buget de 1000 de Euro, asiguraţi de MAE din Olanda. De altfel, preşedintele Fundaţiei PAEM, consilierul local Vasile Voicu Bora, a precizat că materialul reflectă poziţia exprimată de 204 persoane din judeţ în legătură cu investiţia de la Roşia Montană. Autorii materialului doresc să scoată în evidenţă slaba implicare a autorităţilor în acest proiect. "Se observă uşor faptul că o neimplicare oficială a instituţiilor guvernamenatale, care prin norme şi dispoziţii ar putea ordona sistemul, provoacă incertitudini şi reţinere privind necesitatea, oportunitatea şi legalitatea investiţiei", a afirmat Vasile Voicu Bora.
     Potrivit autorilor materialului, chestionarele au fost făcute în trei zone, interviurile fiind realizate în... pieţe publice, magazine, autogări, pe platforme industriale etc.