•Doi ani de la atacul terorist asupra World Trade Center din New York
      De 730 de zile în vocabularul curent al americanilor revine ca un laitmotiv - o expresie laconică. Adică, memorabila zi din 11 septembrie 2001, care a îngrozit şi îndoliat întreaga lume. Atacul criminal asupra celor două blocuri turn gemene din New York. La un an şi cinci luni de la această furie barbară asupra "gemenilor", am avut prilejul să privesc cu groază printre zăbrelele gardului metalic ce împrejmuia hăul terifant căscat pe locul celor mai înalte blocuri din SUA, simbol al cutezanţei şi inventivităţii constructive a eternei Americi. Imagini de coşmar s-au învălmăşit halucinant în minte. Pironit locului, prin faţa ochilor se succed cu repeziciune secvenţe din cel mai zguduitor film de groază. Înspăimântaţi de neputinţa de a se salva, mulţi dintre miile de oameni aflaţi în cele două blocuri flutură cu disperare pânze albe în speranţa că vor fi salvaţi. Când limbile flăcărilor au năpădit clădirile unii au preferat să se arunce pe geam de la etajul 80, 85, 90 ori 110 nevrând să ardă de vii în infernul bestiei umane. Gestul lor a fost cel din urmă adio adresat mulţimii de la sol paralizată de groază. Din acea fatidică zi de 11 septembrie 2001, New York-ul, capitala financiară a lumii, este văduvit de "Trestiile gânditoare" în care îşi aveau un loc de muncă estimat la opt mii de persoane. Zestrea urbanistică a New York-ului este vămuită de 220 de etaje, cât însumau cele două blocuri gemene. De 730 de zile faimosul World Trade Center (WTC) a devenit amintire. Printr-o dramatică fărădelege Empire State Building, ce numără 102 nivele, înalt de 381 de metri, a rămas cea mai reprezentativă clădire a marii metropole americane.
    Stăpânit de emoţia craterului apocaliptic ce se cască pe locul foştilor "gemeni", încerc să iau cu mine o imagine. Gratiile gardului de fier sunt atât de aproape una de alta că nu lasă loc obiectivului fotografic să se strecoare. Şi totuşi, zi şi noapte, fleşurile aparatelor de filmat şi fotografiat nu încetează să fure măcar o părticică din acest înspăimântător loc al durerii şi suferinţei neconsolate. Americanii, mulţimea turiştilor veniţi aici din întreaga lume continuă să se întrebe revoltător: cine şi unde s-a greşit de s-a ajuns la un deznodământ atât de tragic, ca două avioane pirat, pline de pasageri, cu 40 de tone de kerosen fiecare, să se înfigă cu toată puterea aproape de creştetul blocurilor gemene? Nici până azi nu s-a dat încă un răspuns verosimil. Pe zi ce trece durerea şi suferinţa celor nemângâiaţi iau chipul muţeniei şi al împietririi. Chipuri marcate de cumplitul sinistru al imensei gropi, ce a fost cândva fundaţia WTC, încearcă să strecoare printre gratii flori, multe flori ale recunoştinţei şi reculegerii. Zborul petalelor se frânge repede şi se aştern peste molozul cenuşiu. Cicatricea lăsată de bestialitatea actului terorist este prea mare şi prea adânc săpată în inimile atâtor fiinţe neconsolate pentru a se putea şterge prea repede. Copleşit de tristeţe, simt cum o lacrimă sfântă se prelinge pe obraji şi mă pomenesc rostind cu mânie şi revoltă: omenirea nu trebuie să mai îngăduie repetarea unor astfel de monstruozităţi infernale!
    La acest nedorit memorial al durerii nu există o carte de impresii. Una ar fi insuficientă. Ar trebui poate sute de astfel de receptoare ale trăirilor şi sentimentelor pe care le încearcă cei ce se abat pe la ruinele WTC sub care şi-au găsit sfârşitul peste trei mii de fiinţe. O cifră exactă n-a fost încă comunicată de autorităţile federale. Cu siguranţă că o astfel de cronică vie, scrisă în toate limbile pământului, ar fi cea mai emoţionantă pledoarie împotriva răului şi a crimelor teroriste. Nu ştiu dacă cineva a avut inspiraţia să strângă măcar multitudinea textelor scrise în grabă de mâini tremurânde şi atârnate de grilajele gardului. Înduioşătoare imagine a mulţimii solidare cu cei trecuţi în nefiinţă. Într-o zi de toamnă, americanii prăznuiesc Ziua Recunoştinţei. În ziua de 11 septembrie a fiecărui an se cuvine să îngenunchem pios în memoria celor din WTC ce nu mai sunt printre noi.
    Oricât de grea şi copleşitoare ar fi durerea dezastrului WTC, nu se cuvenea ca imaginea dezolantă a gemenilor să fie cultivată la nesfârşit cu ostentaţie. Administraţia New York-ului a găsit puterea să iniţieze un concurs internaţional pentru reconstrucţia spaţiului de la kilometrul zero al oraşului. A fost admis proiectul arhitectului german Daniel Liberskind ce înfăţişează un impunător ansamblu de clădiri emblematice din metal şi sticlă, ce întrec în grandoare şi măreţie cele mai îndrăzneţe vise. Lucrările de materializare a proiectului au început de câteva luni. Durata construcţiei este apreciată de primarul New York-ului, Bloomberg, la trei ani. Noul complex poartă de pe acum numele de "Oraşul lumină" ori "Grădina văzduhului".

---

Adrian Zanca nu vrea să polemizeze cu patronul SC Transavia
      Prin conferinţa de presă organizată ieri la sediul Prefecturii Alba, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, Adrian Zanca, a vrut să răspundă indirect acuzaţiilor aduse de patronul Transavia, Ioan Popa, cu privire la activitatea acestei instituţii. Totul a pornit de la anunţarea de către şeful DGFP Alba, în urmă cu câteva zile, a unui număr de 5 mari contribuabili din judeţ cărora li s-au acordat înlesniri la plată şi anume SC Ardealul SA Aiud, SC Incov SA Alba Iulia, SC Jidvei SRL, SC Prebet SA Aiud şi... SC Transavia SA. Interpretările ulterioare ale unora au indus opinia că respectivii ar fi marii datornici la bugetul statului, când de fapt aceştia beneficiază de înlesnirile legale pentru unele datorii. "Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, nu am fost chemat la ordine la PSD şi nici de către prefect, care mi-a recomandat să aplic în continuare legea", a spus Adrian Zanca, care la întrebarea fără echivoc pusă de reporterii noştri "are sau nu datorii SC Transavia?" a răspuns sec: "Consultaţi site-ul Ministerului de Finanţe". În continuare, Adrian Zanca a repetat anumite date furnizate şi în precedenta conferinţă, referitoare la depăşirea planului de încasări la buget, precum şi la măsurile de executare silită aplicate firmelor rău-platnice.
    Directorul executiv al DGFP Alba a subliniat în acest sens măsurile luate la exploatările miniere de la Zlatna, Baia de Arieş şi Roşia Montană ale căror datorii cumulate depăşeau, la finele anului 2002, 135 miliarde lei. De asemenea, se remarcă şi pierderea a doi importanţi contribuabili din judeţul Alba şi anume fabrica de bere Bergenbier de la Blaj şi SC Distrigaz Nord, care din acest an îşi vor plăti dările (în sumă de peste 165 miliarde lei) la Bucureşti şi respectiv Tg. Mureş. Nu în cele din urmă, am mai fost informaţi că, în aceste zile, se efectuează controale la cluburile de fotbal Unirea Alba Iulia şi Minaur Zlatna ale căror concluzii vor fi oferite în perioada următoare.

---

      Ieri, Spitalul din Cugir a fost consultat de o echipă de specialişti în domeniu pentru stabilirea diagnosticului şi eventual a şanselor de supravieţuire ale acestei unităţi medicale aflată în grea suferinţă. Au analizat "bolnavul" aflat în "colaps": dr. Sanda Manea, director adjunct al DSP Alba, ec. Gheorghe Ştef, directorul CAS Alba, dr. Gheorghe Vieru, preşedintele Colegiului Medicilor Alba, ing. Cornel Murg, viceprimarul Cugirului, dr. Marin Modoeanu, directorul spitalului Cugir, medici şi consilieri locali. Directorul CAS Alba, ec. Gheorghe Ştef ne-a spus că a fost analizat contractul pe care spitalul îl are cu CAS-ul, din acest punct de vedere neexistând datorii între cele două părţi. Cei prezenţi la discuţii au oferit soluţii de eficientizare a activităţii unităţii spitaliceşti din Cugir, soluţii care vor fi dezbătute în şedinţa Consiliului de Administraţie a spitalului. Viceprimarul Cugirului, ing. Cornel Murg ne-a declarat că în ultima şedinţă de CL, consilierii au promis că la următoarea rectificare a bugetului local, dacă aceasta va fi pozitivă, banii se vor îndrepta cu predilecţie spre acoperirea datoriilor pe care spitalul le are către furnizori. (N.T.)

---

      Timp de două zile - 8 şi 9 septembrie - preşedintele CJ Alba, Eugen Popa a participat la întâlnirile franco-române ale colectivităţilor locale care au avut loc la Villefranche Rouergue (Franţa). Preşedintele CJ Alba a făcut parte din delegaţia condusă de premierul Adrian Năstase, alături de alţi 30 de preşedinţi de consilii judeţene. Aceştia au participat la lucrările Atelierului 3 unde s-au dezbătut problemele legate de fondurile structurale ca mijloc pentru dezvoltarea teritoriilor. Accentul s-a pus pe necesitatea pregătirii unor oameni capabili să conceapă proiecte şi pe monitorizarea modului de folosire a acestor fonduri în interesul comunităţii, responsabilităţile ce revin administraţiilor publice judeţene şi locale în folosirea acestor fonduri importante pentru reducerea decalajelor existente în diferitele regiuni ale Europei Unite atât în statele membre, cât şi în cele candidate. Din totalul fondurilor alocate 40% vor fi folosite pentru politicile agrare, iar 30% pentru politici de coeziune economică. Criteriile de alocare a fondurilor structurale sunt aceleaşi atât pentru statele membre, cât şi pentru cele candidate.