Numărătoare pe care a făcut-o deputatul PD Alexandru Pereş, în cadru săptămânalei conferinţe de presă. Că lucrurile stau rău vede toată lumea, dar ce a făcut guvernul Adrian Năstase pentru redresarea acestui sector declarat odată cu instalarea la Palatul Victoria drept unul prioritar? Experimentele, spune Alexandru Pereş au început în 2001 cu emiterea OUG 30 prin care se acorda un sprijin financiar de 1 milion lei/ha, sumă dealtfel impozabilă. Plăţile s-au făcut cu foarte mari întârzieri, numai în judeţul Alba fiind cunoscute cazurile agricultorilor din Mihalţ, Fărău sau Rădeşti. În această situaţie efectele ordonanţei au fost aproape nule. A urmat OUG 108/2002 privind sprijin financiar pentru înfiinţarea exploataţiilor agricole pe mari suprafeţe. Ordonanţa se referea doar la exploataţiile mai mari de 50 ha. La vremea potrivită PD a solicitat reducerea suprafeţei la 25 ha, astfel încât de sprijinul preconizat să beneficieze mai mulţi fermieri. Nu s-a acceptat însă, iar marii beneficiari au fost clienţii PSD Culiţă Tărâţă, Triţă Făniţă, Iosif Armaş, Doru Ioan Tărăcilă şi alţii asemenea. Ideea guvernului Năstase a fost una bună, de a influenţa dezvoltarea agriculturii pe mari suprafeţe, dar pentru că nu s-a pornit de la mic spre mare, sucesul este unul discutabil. Nici Legea150/2003 privind creditul agricol nu a avut mai multe efecte benefice de vreme ce băncile comerciale (după cele ce s-au întâmplat cu Banca Agricolă de exemplu) se feresc acum să mai acorde credite pentru agricultură fără gajuri serioase. A mai fost OUG 158/2002 prin care se acordau îngrăşăminte gratuite pentru agricultorii care deţin mai mult de 2,5 ha. Efortul financiar a fost de mii de miliarde, iar efectele aproape nule, dar aici intervin şi condiţiile climatice ale acestui an care au fost cât se poate de potrivnice agriculturii. Ultima acţiune a guvernului a fost OUG nr. 72 /2003 prin care se acordă sprijin de 2 milioane lei/ha şi pentru care cererile se pot depune încă până la 22 septembrie. Numai că efectele acestei ordonanţe se pierd în condiţiile în care tot guvernul a desfiinţat de la 1 septembrie a.c. subvenţia de 3000 lei/l pentru motorina folosită în agricultură sau pentru cumpărarea pieselor de schimb pentru utilajele agricole. Iată câteva exemple de preţuri: un taler de disc costă 500.000 lei, un cauciuc pentru tractor peste 7 milioane lei, un sac de îngrăşământ - peste 400.000 lei. Astfel se explică în opinia deputatului PD creşterea suprafeţelor agricole rămase nelucrate. Un exemplu din apropiere este cel al Agromec Oarda care lucra peste 1000 ha, de la Ighiu până spre Ohaba, dar care încet-încet şi-a restrâns activitatea la câteva sute de hectare prin preajma localităţii unde-şi are sediul.
    În schimb statisticile (elaborate pe baza informaţiilor furnizate de DGAIA) arată o imagine mult mai bună. Cui foloseşte asta? Şi pentru că lanţul slăbiciunilor este mai lung, Alexandru Pereş s-a referit şi la faptul că seceta din această vară a calamitat suprafeţe întinse şi în judeţul Alba, numai DGAIA nu le-a văzut şi de aceea nu a declarat starea de calamitate. Aşa se face că agricultorii care şi-au asigurat culturile nu au putut recupera banii. Ce rost mai are atunci să te asiguri? Aceasta va duce la pierderi şi pentru societăţile de asigurare. În acest context larg şi rugămintea PD Alba este ca noul prefect al judeţului să se aplece cu mai multă atenţie asupra activităţii DGAIA şi eventual în timpul rămas să ia măsurile necesare pentru a repara ce se mai poate.