•La vârsta de 15 ani, Radu M. cântărea 20 kg. nu vorbea şi se hrănea... cu biberonul! *Până la această vârstă el a fost ţinut singur, închis într-o cameră, fără nici un contact cu lumea din exterior
      La Centrul de primire în regim de urgenţă a mi­no­ri­lor, din Alba Iu­li­a, se află în momentul de faţă un copil care re­pre­zin­tă dovada vie a efectului neîngrijirii şi neglijenţei părinţilor. Se numeşte Radu M., are 15 ani, este din Gârbova, are handicap de gr.I şi a fost adus în această instituţie în urmă cu câteva luni, într-o stare demnă de plâns. Iată, pe scurt, povestea acestui copil nefericit: în luna mai a.c., Primăria din Gârbova a sesizat Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului Alba cu privire la existenţa şi situaţia sa. Părinţii lui Radu divorţaseră cu mai mulţi ani în urmă iar copilul a fost încredinţat mamei sale. Tatăl s-a recăsătorit, a plecat din localitate, are alţi copii, şi nu a mai păstrat aproape nici un contact cu fosta sa familie. Fiind bolnav, după cum spuneam, cu handicap gr.I, Radu M. avea nevoie de îngrijirea permanentă a unui însoţitor şi, cum era firesc, acest însoţitor a devenit propria sa mamă. Asta înseamnă că femeia primea salariu din partea statului român pentru a-l îngriji în mod corespunzător pe copil. Din nefericire, după cum ne-au informat mai multe persoane din Gârbova, care cunoşteau familia M., după ce a divorţat de soţul ei, mama lui Radu a căzut în patima beţiei. Bineînţeles că, în aceste condiţii nu mai avea deloc grijă de nefericitul copil, iar salariul de însoţitor se ducea mai mult pe băutură. Radu trăia izolat, singur, închis într-o cameră unde nu pătrundea nici lumina soarelui, şi era hrănit doar cu supă chioară sau griş cu lapte, din biberon (până la vârsta de 15 ani!). Dar poate chiar mai gravă decât lipsa hranei era lipsa de atenţie, lipsa afecţiunii materne, lipsa supravegherii permanente şi a contactului cu alte fiinţe umane. Aşa se face că, la vârsta de 15 ani, Radu nu ştia să articuleze cuvintele (desigur, şi din pricina handicapului său), îşi făcea treburile pe el... Ce să mai vorbim? Era complet "animalizat", ca şi copiii aceia care s-au pierdut în junglă şi au fost crescuţi de fiare!
    Probabil nimeni nu ar fi aflat vreodată despre el, dacă nu s-ar fi întâmplat ca mama lui să moară în cursul acestui an. Tatăl copilului, care nu ştia nimic despre situaţia lui, şi-a mărturisit neputinţa de a-l îngriji, pentru că în halul în care ajunsese nu mai putea fi recuperat şi îngrijit decât de specialişti. Astfel, omul a fost de acord cu internarea lui Radu într-o instituţie de ocrotire, iar acesta a ajuns la Centrul de primire în regim de urgenţă a minorilor, din Alba Iulia (instituţie ce funcţionează acum în cadrul Complexului de servicii comunitare "Arnsberg", din municipiul nostru). Odată ajuns acolo, viaţa lui Radu s-a schimbat complet, beneficiind de îngrijire specializată. Treptat, el a depăşit toate barierele-reflexe pe care şi le formase. Deşi fusese adus la Centru ca un autist (refuza contactul cu ceilalţi, era speriat, nici măcar nu privea oamenii în faţă, preferând să stea cu faţa la perete într-un fel de "lume" a lui, interioară, nu răspundea la nici o chemare etc.), după câtva timp a început să capete încredere, să zâmbească, să se joace cu ceilalţi copii. Mai mult decât atât, a început să mănânce singur, să se ceară la baie, şi să se dezvolte fizic (când a fost adus cântărea doar vreo 20 kg. şi era mult mai scund decât orice copil de vârsta lui).
    De-acum, "povestea" lui Radu M. are toate şansele să se deruleze în mod fericit pentru el, având îngrijire şi supraveghere de specialitate permanente. Grav este însă că s-a ajuns aici, iar acesta este un semnal că ceva nu funcţionează în sistemul de protecţie a copilului. De exemplu, primăriile care acordă sumele însoţitorilor copiilor cu handicap ar trebui să aibă echipe de asistenţi sociali care să verifice dacă minorii sunt îngrijiţi în mod corespunzător (ca şi medicii de familie, de altfel), ştiut fiind faptul că unii părinţi nu sunt deloc interesaţi să-şi recupereze din punct de vedere medical copiii, pentru că handicapul acestora este o... sursă de venit!

---

      Poliţia Aiud a fost sesizată vineri, în jurul orei 16.00, de Maria Cociş, de 42 de ani din Ciumbrud, gestionară la Cooperativa de Consum din localitate, că fiica ei a fost victima unei tentative de viol. M.K. de 17 ani, elevă în clasa a IX-a la un colegiu din Aiud, se plimba cu o seară înainte cu prietenul ei în parcul şcolii din Ciumbrud. Acolo a apărut şi Gheorghe Cazacu, de 31 de ani, din satul Flămânzi, judeţul Botoşani, care lucra ca zilier prin zonă. Moldoveanul din Flămânzi a luat-o pe fată de mână, a lovit-o şi a încercat să abuzeze de ea. Din fericire, agresorul nu a reuşit să-şi satisfacă poftele, el abandonându-şi victima de teamă să nu fie prins. În urma incidentului, minora a rămas şi fără un cercel şi lănţişor. Din cercetări a rezultat că Gheorghe Cazacu mai avea eliberat pe numele lui un mandat de arestare pentru 2 ani şi 11 luni, emis de Judecătoria Braşov, pentru un furt mai vechi. Acum el urmează să dea socoteală pentru ultimele sale "aventuri".(F.R.)