Editorial


Prima pagină
Curier județean
Ultima oră
Alte căutări în arhivă
Reveniți la ziua de azi
Petrom, contra economiei de piață funcționale?
      Are sau nu are România o economie de piață funcțională? Aceasta-i problema numărul unu cu care se confruntă în prezent guvernul Năstase care urmează ca la începutul lunii noiembrie să primească verdictul în această privință din partea Comisiei Uniunii Europene. Un verdict care, pentru a fi cât de cât favorabil, are în vedere câteva măsuri urgente, vreo opt la număr. Desigur că în 2 luni nu se va putea face ceea ce pe tărâmul reformei nu s-a făcut în 14 ani, astfel că la ora actuală sectorul privat deține doar 30 la sută din mijloacele de producție, în timp ce 70 la sută din activele fixe sunt în proprietatea statului. Iar ca să fie capitalistă și să funcționeze economia de piață, ar trebui ca proprietatea privată să fie cel puțin egală, adică de 50 la sută. Tocmai de aceea și pe acest teren, al privatizării, premierul Năstase s-a angajat, în timpul recentei vizite la Bruxelles, să apese pedala până la fund. Și există premise ca 5 mari firme de stat, cel puțin, să devină proprietate privată ori să fie lichidate într-un timp record, românii fiind renumiți pentru iscusința cu care se salvează pe ultima sută de metri. Este vorba aici de uzinele "Tractorul" din Brașov, de Aro Câmpulung și Roman Brașov, dar mai ales de BCR și Petrom. Sunt firme strategice, cu un cuvânt greu de spus în economie, dar și în politica românească. Tocmai de aceea, cred că nu trebuie să ne grăbim cel puțin cu privatizarea tractoarelor, a petrolului și a BCR-ului. Cu mașinile de teren și autocamioanele, privatizarea nu a mers ca pe roate, ba din contră, atâta timp cât nu au o piață internă, și mai ales internațională, vânzarea firmelor respective ori chiar lichidarea sunt prioritare pentru că produc numai pagube.
    Cât privește tractoarele, situația este cu totul alta, având în vedere că România este o țară cu un mare potențial agricol, cu mult pământ în primul rând, dar și cu o tradiție dacă ne gândim că economia românească a exportat masiv tractoare pe piețele lumii. Personal, dacă aș fi fost în locul și în rolul primului ministru, mai ales că este și fermier, nu aș fi fost de acord cu vânzarea Uzinelor "Tractorul" firmei italiene Landini, în condiții mai mult decât avantajoase - scutirea de impozite și de la rambursarea unor credite garantate de stat, chiar dacă dl. Romano Prodi este italian! Tractorul românesc putea fi subvenționat și relansat cu banii băgați în sediile unor direcții agricole și în buzunarul unor "specialiști" ce taie frunze la câini, începând de la minister și până la centrele agricole.
    Nici cu Petrom-ul, cea mai mare și mai profitabilă firmă românească (care, în paranteză fie spus, asigură întreaga producție de țiței a țării - 38 la sută din gaze și 50 la sută din carburanți, iar prin cele circa 700 de stații din țară și de peste hotare contribuie anual cu 1,3 miliarde dolari la buget) nu ar fi trebuit să ne pripim, așa cum bine am făcut până acum. Nu știm ce fel de privatizare și economie de piață funcțională pot aduce în România firme ca MOL (Ungaria) ori OMV (Austria) care nu au nici resursele și nici performanțele tehnice ale petrochimiei noastre, căci puține țări din lume au țiței, sonde și platforme maritime. (Am fost, de pildă, la Balaton, de mai multe ori, dar nu am văzut nici o platformă maritimă, iar la Viena se văd mai degrabă... lebede pe lacuri, nu sonde!)
    În sfârșit, BCR are și ea un statut privilegiat, fiind una din cele mai bogate bănci ale Europei, astfel că investitorii strategici care au dorit-o, fie că au fost prea săraci la pungă, fie că au fost prea mici ca active, rețea și sedii, în ultimă instanță ca potență financiară capabilă să satisfacă pretențiile și exigențele uneia dintre primele 100 de bănci ale lumii.
    Așa că, chiar dacă Comisia Uniunii Europene nu ne va acorda statutul de piață funcțională, nu trebuie să ne pierdem pe degeaba și prostește cele mai grele firme ale economiei noastre doar de dragul UE, care ne bagă acum în coastă sula privatizării. În fond, când au intrat în Uniunea Europeană, prea puține țări au avut o economie de piață funcțională, criteriul numărul unu fiind de ordin politic sau strategic (Grecia, Portugalia, Spania, Cipru etc.). Cum, mai mult ca sigur, va fi și în cazul României.
Gheorghe CIUL