Cotidianele locale s-au în­tre­cut, zilele trecute, cu prea multă uşurinţă, în a înfiera faptul că pre­o­ţii aparţinători Arhiepiscopiei Or­to­doxe Române Alba Iulia îi în­deamnă pe enoriaşi să nu vo­te­ze Constituţia. Poziţia oficială a Ar­hi­episcopiei, personal a Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop An­drei, a Permanenţei Consiliului E­par­hial, a protopopilor şi preoţilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Alba Iulia este, dimpotrivă, fa­vo­rabilă votării noii Constituţii, întru­cât Biserica este responsabilă, an­ga­jată şi lucidă în lucrarea ei. (Biroul de presă al Arhi­epis­copiei Ortodoxe Române Alba Iulia)

---

      În ziarul de luni vă informam că poliţiştii compartimentului Fur­turi auto din IPJ Alba au reuşit să recupereze un autoturism WV Bo­ra la Satu Mare, după ce a­ces­ta a fost furat în urmă cu doi ani din Alba Iulia. Întrucât s-au făcut speculaţii asupra pro­pri­e­tarului, precizăm că păgubitul este Dorin Conţan şi nu fostul şef al Ad­mi­nis­traţiei financiare Alba Iu­lia.(F.R.)

---

      Se ştie că în aparatul de Justiţie din România este nevoie de mai mulţi judecători. Şi există două căi pentru a accede în magistratură, unde se aplică inamovibilitatea (adică un magistrat nu mai poate fi mutat de colo-colo, înlocuit, destituit din funcţie fără anumite garanţii legale şi nici pedepsit de puterea politică), acolo unde salariile sunt (teoretic) destul de mari ca să elimine "tentaţiile" (între 11 şi 30 de milioane de lei). Prima cale este absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, iar a doua este promovarea unui examen de admitere în magistratură, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul Justiţiei. Pe prima cale, pentru a fi numit judecător sau procuror trebuie să treci printr-o serie de examene grele în cadrul unei instituţii specializate (INM). În instituţia respectivă ajungi după ce ai susţinut un examen foarte dur, examen la care trebuie să obţii minimum media 8 (până anul acesta o altă condiţie era aceea de a avea media 8 şi la examenul de licenţă). După cei doi ani grei din cadrul INM, absolventul face şase luni de stagiatură şi abia pe urmă va primi un post propriu-zis. Pe cea de-a doua cale, lucrurile sunt niţeluş mai simple: orice avocat, jurist, jurisconsult, consilier juridic, notar etc. cu o vechime de 5 ani la locul de muncă se poate prezenta la un examen (deloc uşor, e drept) organizat de Ministerul Justiţiei, la care trebuie să obţină cel puţin media generală 8 (dar nu mai puţin de 5 la fiecare dintre materiile de curs). În termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor, candidaţii vor putea afla care sunt posturile vacante de judecător, lista acestora fiind afişată atât la Ministerul Justiţiei, cât şi la tribunale. Probabil acesta este momentul în care candidatul admis îşi poate lua postul în primire, după îndeplinirea uzanţelor.
    Până aici totul e oarecum în regulă. Vorba aceea: "Dura lex sed lex" (adică "Legea e dură, dar e lege"). Însă sistemul pe care vi l-am descris mai sus m-a lăsat perplex (siderat, mai precis), când am realizat cât de uşor poate accede un neavenit în aparatul de Justiţie din România. Şi voi susţine această afirmaţie cu date concrete. Nu demult, ministrul Justiţiei, d-na Rodica Stănoiu afirma că la nivelul întregii ţări ar mai fi nevoie de vreo 1.000 de magistraţi. Anual, se scot la concurs 100 de locuri în Institutul Naţional al Magistraturii, dar examenul este atât de dur încât numai câte 30-40 de candidaţi sunt admişi. Anul acesta a constituit o excepţie din acest punct de vedere, căci toate cele 100 de locuri scoase la concurs în luna septembrie au fost ocupate, fiind nevoie de o suplimentare cu încă 20 de locuri (din judeţul Alba s-au prezentat la concurs 38 de persoane şi au fost admise... 2!) Se pare însă că lipsa de judecători este atât de acut resimţită (se ştie că în România un judecător instrumentează mai multe cauze decât oriunde altundeva în Europa), încât ministrul Justiţiei, d-na Stănoiu, simte nevoia de a recurge la cea de-a doua cale: organizarea unui concurs la care pot participa toţi cei ce au minimum 5 ani într-o funcţie de specialitate (dintre cele prevăzute la art. 65 din Legea nr. 92/1992), cărora li se pun la dispoziţie... 350 de locuri! Acest concurs, care are un regulament aprobat de d-na ministru şi o tematică deja comunicată la nivelul tribunalelor, va avea loc în data de 8 noiembrie a.c. (data limită pentru înscriere fiind 17 octombrie a.c.) Nu ştim câte persoane s-au înscris la nivel naţional pentru a participa la acest concurs, dar ştim că până în data de 9 octombrie, din judeţul Alba nu s-a încumetat să se înscrie decât... un candidat! Iar acum haideţi să vă dezvăluim ce se poate întâmpla: dacă la concursul din septembrie au fost "eliminaţi" mulţi tineri cu adevărat valoroşi (tineri care, dacă ar fi fost admişi ar mai fi avut înainte încă vreo doi ani şi jumătate de examene dure până la instalarea în fotoliul de judecător), în schimb la concursul ce se va desfăşura în noiembrie se vor prezenta mai vechi absolvenţi de Drept (indiferent de nota pe care au avut-o la licenţă, pentru că legea nu prevede nimic în acest sens), cu o recomandare privind profilul profesional şi moral de la conducătorul instituţiei în care au fost încadraţi timp de 5 ani (în 5 ani până şi un cazier poate deveni curat ca lacrima, iar un om poate "învăţa" legile corupţiei) şi, dacă e declarat admis, mâine-poimâine va dispune de viaţa, destinul, bunurile noastre, în caz că vom ajunge într-o instanţă în faţa lui. Bineînţeles, se susţine că examenul din noiembrie va fi foarte dur. Oare la fel de dur ca şi cel la care au fost supuşi tinerii aspiranţi la INM? Ne îndoim. În final, aşa ca un "corolar" la cele de mai sus, vă dezvăluim un fapt care, dacă se confirmă, este extrem de grav: unul dintre cei 38 de candidaţi la Institutul Naţional al Magistraturii ne-a declarat că, la examenul susţinut în luna septembrie a.c., colţul lucrărilor depuse (unde se scrie numele candidatului) nu a fost lipit, ştampilat şi semnat de delegatul care a supravegheat desfăşurarea con­cur­su­lui. Şi dacă lucrul acesta s-a întâmplat la INM, cu atât mai uşor se poate întâmpla la concursul din noiembrie, de la Ministerul Justiţiei, când candidaţii cu 5 ani vechime vor fi, probabil, trataţi cu o îngăduinţă de­ter­minată de lipsa de magistraţi din Justiţia românească. O îngăduinţă ce ar putea determina altă lipsă în viitor: a competenţei! Suntem curioşi câte din cele 350 de posturi de judecător vor fi ocupate în urma examenului din noiembrie şi cu ce medii, dar mai ales care au fost subiectele de concurs, comparativ cu cele ce au fost cerute la examenul din septembrie, pentru accesul în Institutul Naţional al Magistraturii?

---

Pe platforma Frati
      Sistemul energetic naţional, dar şi cel mondial are de suferit datorită echipamentelor vechi, obosite. Astfel se explică apariţia unor defecţiuni majore ale sistemului de alimentare cu energie electrică apărute în SUA, Italia precum şi în alte regiuni ale terrei. La noi, în România, apar deseori nereguli în sistemul de alimentare cu energie electrică, dar ele sunt remediate, de obicei, în timp util. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat duminică, 12 octombrie a.c., la orele 14,35, când un important investitor străin, MDF Sebeş Frati a rămas fără curent electric, fără ca în prealabil să fi fost avertizat de posibilitatea producerii unei astfel de situaţii. Directorul tehnic al societăţii, Adrian Băcilă ne-a declarat că "a fost de neînţeles impasibilitatea celor ce lucrează în sistemul energetic albaiulian. Până în dimineaţa zilei de luni, la orele 7,00, nimeni nu s-a implicat pentru ca neregulile apărute să fie înlăturate, iar noi să putem relua procesul de producţie. La un moment dat am fost acuzaţi că noi producem un anumit dezechilibru în sistemul energetic naţional, deci noi suntem principalii vinovaţi. Luni dimineaţa, în mai puţin de 45 de minute au rezolvat problema şi utilajele au fost realimentate cu energie electrică". Producţia firmei MDF Frati este de 10 miliarde de lei pe zi şi 432 milioane lei pe oră, deci pierderile datorate opririi producţiei au fost considerabile. În cursul zilei de ieri, la orele 16, trei capacităţi de producţie nu au fost încă repornite. "Desigur că pentru investitorii străini pierderile sunt importante, dar pe noi ne-a îngrijorat faptul că timp de atâtea ore personalul nostru (80 de lucrători) a trebuit să facă faţă unor condiţii de risc datorită nefurnizării energiei electrice la parametri optimi. Viaţa operatorilor a fost timp de 16 ore în pericol. Un incendiu ar fi putut în acele momente să distrugă o parte a instalaţiilor", a precizat Adrian Băcilă. "Din punct de vedere tehnic manifestăm înţelegere, dar nu putem trece cu vederea faptul că nu am găsit înţelegerea necesară pentru ca deficienţele să fie remediate în timp util". Mai trebuie amintit faptul că MDF Sebeş Frati plăteşte lunar costul energiei electrice ce depăşeşte 20 miliarde de lei. În cei 3 ani de când funcţionează firma nu s-a mai întâmplat ca o astfel de problemă tehnică să producă întreruperi ale procesului de producţie de pe platforma Frati. (A.D.T.)
    Ultima oră Referitor la dezechilibrul de tensiuni apărut la Sebeş, directorul general al SDFEE Alba, ing. Ioan Perju, ne-a declarat: "Situaţia s-a remediat în data de 13 octombrie 2003, ora 7.45. Acest eveniment nu a afectat consumatorii casnici din zonă. SC Electrica SA, SC Transelectrica SA, Dispeceratul Energetic Teritorial Cluj vor analiza cauzele care au dus la producerea acestui eveniment, urmând a fi prezentate în mass-media". (F.R.)

---