"Vine iarna!" - o propoziţie simplă, cu subiect şi predicat, dar cu mult mai multe implicaţii şi complicaţii decât ar părea la prima vedere. Pentru că iarna nu vine numai cu fulgi albi şi curăţenie, dar vine cu frig şi facturi mari la întreţinere, care - ce-i drept, e drept - curăţă destul de bine buzunarele românilor. Mai ales ale celor care stau la bloc şi primesc încă energia termică în sistem centralizat. O veste neplăcută, ca să ne exprimăm elegant, au primit aceşti români recent, când guvernul Adrian Năstase a hotărât prin ordonanţă de urgenţă să se renunţe la plafonarea preţului energiei termice furnizate în sistem centralizat. Astfel, populaţia nu va mai plăti pentru o gigacalorie preţul de 800.000 lei, ci mai mult. Poate nu chiar preţul de producţie care este în medie de 1.100.000 lei, dar care poate ajunge chiar şi la 2 milioane lei (în cazul centralelor termice pe păcură), dar oricum mai mult decât până acum. Cât anume, vor decide consiliile locale din localităţile unde sistemele centralizate mai există. Măsura nepopulară care va duce la creşterea datoriilor populaţiei către furnizori şi a numărului cererilor de debranşare, a fost luată pentru că guvernul nu a reuşit să reducă pierderile regiilor de termoficare. O altă explicaţie este aceea că guvernul a dorit şi reducerea nivelului subvenţiilor pe care bugetul de stat şi bugetele locale trebuiau să o plătească regiilor de termoficare, acoperind astfel diferenţa între preţul plătit de populaţie şi costul real de producţie.
    Venită în pragul iernii, decizia guvernului Adrian Năstase este extrem de dureroasă. Ea va aduce multe critici atât din partea populaţiei, cât şi din partea politicienilor Opoziţiei şi va atârna destul de greu în perspectiva anului electoral 2004. Însă dincolo de aceste neplăceri, ea este o măsură necesară. România doreşte să intre cât mai repede în Uniunea Europeană. Aceasta nu ne va aduce numai lucruri bune, ci şi destule greutăţi, aşa cum ne-au avertizat neîncetat oficialii Uniunii Europene. Pentru că Uniunea Europeană înseamnă în primul rând o piaţă comună a bunurilor şi serviciilor, o piaţă care oferă fiecărui competitor aceleaşi şanse, dar care, tocmai pentru a asigura aceste şanse egale, impune ca materiile prime şi energia să aibă preţuri similare dacă nu chiar uniforme. Iar în perspectiva dorită a aderării rapide a României la Uniunea Europeană, va trebui să acceptăm şi regulile economice şi preţurile existente în UE. Asta înseamnă, de exemplu, că preţul pentru o mie de metri cubi de gaz metan va trebui să crească de la 100 - 120 de USD în prezent, la 180 USD, cât este în UE. Evident aceste creşteri vor duce la creşterea preţului energiei termice. Un efect ar putea fi reversul debranşărilor de-acum, pentru că preţul energiei, produse "en detail" în fiecare casă, va ajunge, destul de probabil, mai mare decât al energiei produse "en gros" în marile regii de termoficare. Dar asta este încă o chestiune de viitor. Revenind la zilele noastre, nu putem să nu remarcăm curajul guvernului PSD, care gândind viitorul a decis să-şi asume responsabilitatea unei decizii nepopulare acum. Este o decizie politică pe muchie de cuţit, care demonstrează că PSD a înţeles că este mai bine să rişti să pierzi o bătălie, dacă însă poţi câştiga războiul.

---

În ciuda controverselor
      Ştim cu toţii că la Alba Iulia fiecare metru pătrat este îmbibat de istorie. mai veche sau mai recentă, fapt ce dă destule bătăi de cap administraţiei locale dar şi locuitorilor care doresc să construiască. Dincolo de faptul că la Alba Iulia legea privind descărcarea de sarcină istorică şi cercetarea arheologică se aplică poate cu foarte mare rigurozitate, trebuie găsit un echilibru între nevoia cercetării istoriei şi necesităţile traiului zilnic. Un "clinci" din care se iese destul de greu, şi numai dacă toţi cei implicaţi colaborează. Dar să explicăm faptele: în cadrul lucrărilor edilitare care se fac acum în perimetrul cetăţii Alba Iulia se numără şi reabilitarea canalizării pe strada ce leagă Universitatea "1 Decembrie 1918" şi Hotelul Cetate. Problemele au apărut în această zonă de mai mulţi ani, de când vechea canalizare construită de austro-ungari odată cu Cetatea Vauban s-a prăbuşit, astfel încât toate deversările de ape menajere şi dejecţii din zonă s-au scurs pur şi simplu în pământ. Încet, încet infiltraţile au ajuns să inunde subsolurile clădirilor din zonă, printre cele afectate aflându-se Muzeul Naţional al Unirii şi Arhiepiscopia Ortododxă de Alba Iulia, ambele monumente istorice. Reabilitarea canalizării este o lucrare complexă şi costisitoare. De aceea, ea este finanţată cu un miliard de lei prin hotărârea de guvern prin care se finanţează şi alte lucrări edilitare pentru pregătirea municipiului în vederea aniversării a 85 de ani de la Marea Unire, iar restul de 2,6 miliarde de lei din bugetul local. În luna septembrie, constructorul SC Instalatorul SA Alba Iulia a început lucrările. Toate au mers bine până când s-a ajuns în zona cetăţii. Încă din preajma parcului au apărut suspiciuni şi acuze că s-ar fi intrat cu buldozerul în vestigiile din subsol, deşi în zona respectivă era doar umplutura cu care, la construcţia Catedralei Reîntregirii Neamului, s-a nivelat terenul din faţă, deschizându-se perspectiva. Dacă s-a demolat ceva din zidurile Cetăţii Vauban s-a făcut atunci, nu acum. Şi lucrarea a continuat până acum câteva zile când s-a ajuns mai adânc în Cetate, iar constructorii au dat de un zid roman. Se pare că acesta face parte din vechiul Castru al Legiunii a XIII-a Gemina. Lucrările au fost oprite şi a început sarabanda hârtiilor şi avizelor, a intereselor şi contraintereselor. Din informaţiile noastre cel, mai aprig doritor ca lucrările să fie oprite până la cercetarea completă a sitului este dl. Mihai Blăjan de la Muzeul Naţional al Unirii. O astfel de cercetare se poate întinde însă pe durata a câţiva ani, iar cel care plăteşte este beneficiarul şantierului edilitar, cu alte cuvinte Primăria municipiului Alba Iulia. Asta înseamnă blocarea circulaţiei în perimetrul respectiv, nerezolvarea problemei cu canalizarea (care a generat deja un adevărat focar de infecţie), punerea în pericol a clădirilor supraedificate, cum spuneam deja, unele dintre ele monumente istorice.
    Situaţia este destul de greu de rezolvat, fiecare dintre părţi având dreptate. Dar credem că interesul contemporanilor trebuie să primeze. Aceeaşi părere au avut-o şi reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor care s-au întâlnit sâmbătă la Alba Iulia cu toţi cei interesaţi. În urma discuţiilor directorul Serviciului Arheologie din MCC - Mircea Angelescu a dat dreptate administraţiei şi ieri s-au primit avizele de continuare a lucrării.

---

Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese
      Aşa cum se cunoaşte deja, Parlamentul este inactiv în această săptămână pentru ca aleşii poporului să poată convinge populaţia să participe la referendum şi să voteze Constituţia. PRM nu a accesat la această idee şi le cere cetăţenilor să nu voteze Constituţia. Deputatul PNL Dan Coriolan Simedru, pe care l-am găsit la datorie, ne-a declarat următoarele:" La sfârşitul săptămânii trecute, am avut conferinţă de presă în care am abordat serios problema referendumului şi am îndemnat populaţia să spună DA noii Constituţii. Am spus şi despre cei de la PRM care au declanşat o campanie furibundă împotriva referendumului, împrăştiind fluturaşi ( prin care oamenilor li se cere să spună NU) şi rupând afişele puse de persoane oficiale pentru susţinerea Constituţiei". Tot la muncă l-am găsit şi pe senatorul Cornel Filipescu, preşedinte interimar al PSD Alba. Acesta ne-a declarat:" În ultima perioadă şi mai ales în ultimele zile ne-am concentrat toate forţele, apelând la membrii de partid, dar şi la aleşii locali, pentru a populariza modificările aduse la legea de revizuire a Constituţiei şi pentru a convinge populaţia să spună DA la urne. Suntem convinşi că populaţia va da dovadă de maturitate. Vom continua întâlnirile directe cu oamenii şi sperăm într-o acţiune reuşită". Încercarea noastră de a da de senatorul PRM Ioan Paştiu a eşuat, întrucât pe telefonul mobil a răspuns fiul acestuia, care a declarat că telefonul este la el, iar tatăl senator este acasă pentru că nu se simte prea bine. Atunci când a fost întrebat despre sediul biroului parlamentar al tatălui, Paştiu Jr. a spus: "Nu ştiu, sunaţi mai târziu". Pe străzile municipiului Alba Iulia l-am întâlnit în schimb pe viceprimarul Albei Iulia, Marius Rotar, care împărţea pliante şi convingea cetăţenii să se prezinte la urne la sfârşitul acestei săptămâni. (F.R.)

---

Un simbol al Apusenilor transformat în mormane de fier vechi
      Ministerul Transporturilor a anunţat că trenurile de epocă vor fi administrate de o societate specială de transport feroviar. Capitalul social va fi împărţit în peste 4,2 milioane de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 25.000 lei, titluri care pot fi cotate la bursă şi tranzacţionate liber pe piaţa de capital. Societatea va efectua activităţi de transport feroviar de călători, cu specific de turism feroviar, va înfiinţa şi întreţine muzee specifice, va presta servicii conexe celui de turism feroviar şi va avea posibilitatea să închirieze terenurile şi bunurile imobile aflate în proprietate. Potrivit informaţiilor noastre în vederile noii societăţi nu intră şi simbolul Apusenilor şi al moţilor, celebra Mocăniţă, care voit sau nu a fost trasă pe linie moartă. Cert este că, în perioada post revoluţionară, şinele de cale ferată au fost furate şi vândute la fier vechi, o afacere aparent minoră, dar foarte profitabilă. Sub motivul că repunerea în funcţiune a Mocăniţei nu este rentabilă, acest simbol a fost abandonat undeva prin depourile din Turda. În loc să-i ajute pe moţi, ale căror drumuri sunt oricum într-o stare precară, organismele feroviare au asistat neputincioşi la o nouă palmă dată locuitorilor acestei zone. Poate că a sosit momentul ca cineva să ia în serios această problemă, şi profitând de apariţia noii societăţi să le redea moţilor Mocăniţa, atât de dragă lor.