Pagina 1

Pregătirile pentru 1 Decembrie au intrat în linie dreaptă

Alba Iulia - de la şantierele istoriei la cele edilitare

•Interviu cu Mircea HAVA, primarul municipiului Alba Iulia
Hava

- Domnule primar, în ultimul timp s-au înmulţit declaraţiile, favorabile şi critice deopotrivă, referitoare la amplele lucrări care se derulează acum în municipiul Alba Iulia, în special în perimetrul Cetăţii Vauban. În calitatea pe care o aveţi cum apreciaţi atât faptele, cât şi opiniile pe care le-au generat?
- Părerea primarului despre lucrări trebuie să fie una obiectivă, cu toate că şi primăria are propriile lucrări, iar indiferent dacă ele ies sau nu bine, tot primarul este primul care este acuzat sau lăudat. Toate lucrările sunt binevenite, ele trebuiau făcute de foarte mult timp şi este excepţional că s-a reuşit, împreună cu Prefectura şi Consiliul judeţean, să fie convins şi Guvernul de necesitatea lor. Acum trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi să amintim contribuţia celor care au fost înainte la Prefectură (dl. Ioan Rus - n. red.) pentru că ei au fost cei care au demarat aceste acţiuni. Din fericire suntem în stadii avansate şi cred că nimeni nu se va supăra dacă vreo lucrare nu se finalizează. Repet: toate sunt lucrări de care oraşul avea nevoie de foarte mult timp şi, când spun oraş, mă refer la instituţiile care funcţionează în oraş, fie că sunt ale Consiliului Judeţean, ale Arhiepiscopiei ortodoxe sau proprietăţi particulare. Cred că pe nimeni nu deranjează că vom avea un parc modern, în care să se poată circula civilizat, dotat cu bănci, cu colţul şahiştilor şi cu promisa fântână arteziană, pe care Ministerul Culturii şi Cultelor a plătit-o deja, dar care nu va mai putea fi amplasată decât anul viitor. - Ce ne puteţi spune despre reabilitarea canalizării de pe strada Nicolae Iorga, din interiorul Cetăţii?
catedrala

- Primăria are în sarcină deosebită această lucrare! Să nu creadă cetăţenii că am dorit noi atât de mult să facem, pentru a ne lăuda de 1 Decembrie, o canalizare, care este o lucrare ascunsă. Dar ea a fost şi este o lucrare de urgenţă, evidenţiată de reclamaţiile primite de la muzeu, de la arhiepiscopie, de la cetăţenii din zonă, care ne informau că în acest perimetru canalizarea nu mai funcţiona. De fapt prin prăbuşirea bolţilor vechii canalizări nici nu mai există sistem de drenare a apelor menajere, pluviale... Toată descărcarea se face direct în pământ sau în subsolurile imobilelor din zonă... Dumnezeu ne-a ferit de o vară ploioasă pentru că altfel am fi avut probleme foarte mari. Se înaintează foarte greu pentru că lucrăm deasupra vestigiilor castrului roman, ceea ce impune o mare atenţie, aşa cum este şi firesc, în paralel făcându-se şi lucrările de salvare care se impun. În plus, terenul este dificil. Este vorba de teren de umplutură, cetatea fiind edificată deasupra castrului, dar credem că în sute de ani s-a tasat suficient. Dar, nu-i aşa, se surpă malurile..., iar de aici alte întârzieri. Lucrăm cu cele mai moderne tehnologii, pentru că dorim să facem o lucrare durabilă, care să nu necesite intervenţii în viitorul apropiat. Din păcate, pentru că trebuie totuşi să deschidem circulaţia în zonă pentru 1 Decembrie, nu vom putea finaliza lucrarea în acest an decât în proporţie de 75%, urmând ca restul să fie executat primăvara viitoare. - Preferaţi deci să lucraţi încet, dar bine, temeinic?
    - Sigur că da! Suntem prea săraci ca să facem lucrurile de mântuială. Lucrăm trainic, nu doar zugrăvim faţadele. Nu dorim să «luăm ochii cetăţenilor», ci vrem să facem lucrări de calitate. Este drept că au început acum tot soiul de discuţii, de la diverşi indivizi care până acum au stat cu mâinile încrucişate şi au contemplat! Nu ne supărăm pe ei că ne critică. Ne deranjează că ne critică fără bază obiectivă. Se discută foarte multe, de exemplu despre culorile de la Muzeul Naţional al Unirii. Nu ştiu cum să vă spun, dar din câte mii de culori se pot combina, e greu să mulţumeşti pe toată lumea. După părerea mea sunt culori vii şi asta trebuie să facem, să aducem viaţa în Cetate, chiar şi prin felul în care zugrăvim clădirile existente. Eu ştiu că noua conducere de la muzeu a cercetat prin arhive şi a ales culori cât mai apropiate de cele originale. Probabil că oamenii care se agită atât de mult sunt obişnuiţi cu cenuşiul ceauşist, cromatica ternă poate că le linişteşte sistemul nervos! A fost apoi discuţia cu pavelele. Pe mine nu mă deranjează că se discută, pe mine mă deranjează minciuna, faptul că am văzut pe un post de televiziune serios (dar şi acolo se bazează pe ce le spun corespondenţii din zonă, nu vin să-i verifice) cum s-a afirmat cu mare indignare că am scos dale de piatră din pavajul Cetăţii şi am pus pavele de beton. Atât de ticăloşi şi de nemernici nu am fost şi nu vom fi niciodată! Acolo (trotuarul din jurul muzeului - n. red.) nu s-a scos nimic pentru că nu mai era decât o pojghiţă de asfalt tot ciuruit, care s-a deteriorat oricum şi mai mult din pricina schelelor. Cei care ne critică poate că n-au mai trecut pe acolo de ani de zile. Am decis să nu mai turnăm astfalt, ci să punem pavele tocmai în ideea ca, odată programele (financiare) pentru Cetate constituite, să putem să facem pavaje de piatră, iar pavelele să le montăm în altă parte. Pe când asfaltul l-am fi spart şi l-am fi aruncat. De aceea, de fapt, vom lucra cu pavele, care se pot recupera şi reutiliza aproape sută la sută, în tot oraşul. Cât despre ciritica similară venită din partea francezilor cu care lucrăm la un program de gestiune a Cetăţii, vreau să spun că a fost doar o părere şi nu trebuie să cădem în genunchi în faţa lor, indiferent de unde vin. Avem şi noi specialiştii noştri, mai buni poate în materie de conservare-restaurare. Eu, repet, sunt mulţumit de felul în care se fac acum lucrările în Alba Iulia, chiar dacă nu toate vor fi finalizate pentru 1 Decembrie. Erau foarte necesare, iar hotărârea de guvern prin care s-a deschis finanţarea a fost, putem spune, parafrazând, ocazia şi nu cauza. Mă bucur că apelând la aniversarea a 85 de ani de la Marea Unire s-a reuşit persuadarea Guvernului României de a da bani pentru Alba Iulia. A făcut foarte bine şi fiecare guvern ar trebui să facă la fel în continuare pentru că Alba Iulia este un oraş special şi merită toată atenţia.
    - Care sunt celelalte lucrări pe care le-a avut în grijă Primăria?
     Mihai Viteazul

- În afară de refacerea parcului şi de canalizarea amintită ne-am ocupat de amplasarea a patru busturi reprezentându-i pe Liviu Rebreanu, Ion Agârbiceanu, I.L. Caragiale şi George Coşbuc. De asemenea, lucrăm la amplasarea monumentului Horea, Cloşca şi Crişan, pe care sperăm să-l prezentăm la 1 Decembrie, se lucrează la curăţarea statuii lui Mihai Viteazul. Chiar dacă nu sunt "în ograda" noastră, foarte importante sunt lucrările de restaurare a Porţilor Cetăţii; este vorba de Poarta I, care va putea fi parţial dezvelită la 1 Decembrie, şi Poarta a IV-a. În acest sens avem o colaborare bună cu Ministerul Culturii şi Cultelor. Eu sper să fie din ce în ce mai bună.
    - Cum comentaţi interesul nou şi tot mai mare al politicienilor pentru Cetatea Alba Iulia?
    - Eu mă bucur de acest interes deosebit apărut şi în sfera politicului, dar vreau să precizez că, în primul rând, Cetatea este a albaiulienilor. Nu este nici pedistă, nici pesedistă, nici penelistă..., este a noastră a tuturor şi trebuie să avem cu toţii grijă de ea. Încet, încet încep să se contureze programele de dezvoltare a Cetăţii pentru că se investesc bani în ea, dar va trebui să şi producă pentru alabiulieni. Iată că se întâmplă ceva interesant în Cetate şi toată lumea a devenit interesată să vină, să vadă, să mai dea o indicaţie... Asta este o meteahnă veche a foştilor secretari de partid şi a actualilor, dar nu ne deranjează. Dimpotrivă, ne bucură orice idee, orice critică întemeiată, orice bănuţ care vine spre Cetate, atâta timp cât aceste lucruri nu vor fi exploatate electoral. Iar o oarecare tendinţă este deja. Tot ce se face se face cu banii cetăţenilor. pentru că şi sumele alocate acum sunt tot banii cetăţenilor, care, iată, o parte se întorc de unde au plecat. Cine va încerca să deturneze electoral aceste lucruri nu va face decât să se acopere de ridicol! Le doresc succes!
    - Pentru că vorbeaţi de bani, care este efortul bugetului local în această chestiune?
    - Vreau înainte de toate să precizez că noi nu am abandonat în acest an alte zone din oraş, iar lucrul se poate vedea. Revenind, deşi sumele importante sunt cele alocate de guvern, avem şi noi partea noastră. Pentru canalizarea, deja celebră, suma licitată este de 3,350 miliarde de lei din care 1, 265 miliarde de lei din banii guvernului, iar restul de 2,085 miliarde de lei din bugetul local. Dar această sumă va mai creşte tocmai datorită greutăţilor despre care vă vorbeam în derularea lucrării. Pentru parcul Unirii bugetul local pune 2 miliarde de lei, alte 220 milioane lei pentru lucrările de placare a postamentului monumentului Horea, Cloşca şi Crişan, 85 de milioane de lei au costat soclurile celor 4 busturi amintite, 150 de milioane de lei curăţarea statuii lui Mihai Viteazul, 70 milioane de lei reparaţii la soclurile statuilor lui Brătianu şi Maniu, realizarea şi amplasarea a două plăci comemorative... În calitate de gazde, tot nouă ne revine sarcina de a ne întâmpina cum se cuvine musafirii. Asta înseamnă că vom împodobi oraşul cu peste 1000 de steaguri, şi-i rog pe această cale pe cetăţenii care au steaguri să le arboreze. Îmi pare rău că noi nu putem vinde steaguri, dar cred că se găsesc la librării. În plus vom acorda o şi mai mare atenţie curăţeniei şi înainte şi, mai ales, după sărbătoare, iar asta înseamnă destui bani. Avem o contribuţie la unele acţiuni artistice, organizăm spectacolul pentru tineret din zona bastionară a Cetăţii, tot acolo, vom amplasa toate chioşcurile cu mititei, bere, vin cald, frigărui... Precizez, încă o dată, că nu vom permite comerţul tip talcioc, aşa cum nu l-am permis nici la Zilele Oraşului şi a ieşit totul foarte bine. Vom oferi ca şi în anii precedenţi vin cald şi căni, încălzind astfel şi trupurile, dar mai ales sufletele participanţilor, pentru că eu cred că această cană inscripţionată va rămâne pentru toţi o dragă amintire a aniversării din acest an. Şi toate acestea costă. Cât? Vom vedea la sfârşit.
    - Ce aţi fi vrut să faceţi şi nu aţi putut?
    - Vă spun cinstit că aş fi vrut să poată oraşul profita mai mult de această aniversare. Nu cred că supără pe cineva această afirmaţie. Aş vrea ca toată administraţia, de la toate nivelurile, să înţeleagă că se poate şi este obligatoriu să profităm de acest eveniment, dar şi de Cetatea Alba Iulia. Şi a profita înseamnă a aduce mai mulţi bani în oraş pentru noi toţi.

A consemnat Anca DINICĂ

La Decea - Mirăslău ceaţa şi neatenţia în trafic au provocat un

Accident rutier soldat cu patru răniţi

Sâmbătă, 15 noiembrie, pe DN 1, în apropierea satului Decea-comuna Mirăslău, s-a produs un accident rutier soldat cu un rănit grav şi trei răniţi uşor. Conducând o autoutilitară marca Mercedes Benz, proprietatea firmei unde era angajat, Petre Simion, de 26 de ani, din Cluj Napoca, a intrat în depăşirea unei coloane de maşini, în condiţiile în care ceaţa nu permitea o vizibilitate mai mare de 50 de metri. În aceste condiţii, inevitabilul s-a produs, Mercedes Benz-ul tamponând frontal Dacia 1310 condusă regulamentar din sens opus de Vasile Dănilă, de 52 de ani, maistru la Universitatea "Babeş Bolyai" din Cluj Napoca. În urma impactului, şoferul şi trei pasageri din Dacia 1310 au fost răniţi, dintre aceştia rămânând sub supraveghere medicală la Aiud soţia lui Dănilă - Elena, care a suferit, pe lângă policontuzii, tăieturi la faţă şi un traumatism la coloană şi Vasile Florin Pop, de 25 de ani, din Cluj Napoca, cu o fractură de gambă dreapta plus alte traumatisme. În cauză, poliţia rutieră Aiud continuă cercetările. (N.I.T.)