Poliţiştii din judeţul Alba, în co­laborare cu jandarmi din cadrul CJJ Alba şi cadre ale Detaşamentului de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă a IPJ Alba au efectuat sâmbătă, 15 no­iembrie, o razie de amploare pe teritoriul judeţului nostru. Au fost le­gitimate 215 persoane, 15 fiind con­duse la sediile poliţiilor şi ampren­ta­te. Au fost controlate 8 discoteci şi 140 de autovehicule. Au fost con­sta­ta­te 2 infracţiuni şi au fost aplicate 44 de sancţiuni contravenţionale în va­loare de 36,35 milioane de lei. (N.I.T.)

---

      Un accident rutier grav s-a pro­dus sâmbătă, 15 noiembrie, în jurul orei 18.15, pe raza satului Oiejdea, la ieşirea în DN 1. Ieşind de pe un drum lateral pe DN 1 cu un vehicul cu tracţiune animală, Ludovic Attila Kiss, de 26 de ani, tehnician vete­rinar la Galda de Jos, nu a acordat prioritate de trecere automobilului Fi­at condus regulamentar pe drumul cu prioritate de Ilie Marius Moraru, de 35 de ani, din Reghin-Mureş. În urma impactului a fost accidentat grav pasagerul din căruţă, Aron Tibor, de 65 de ani, din Oiejdea. Aron Ti­bor a fost internat în secţia Chirurgie a Spitalului Judeţean Alba, deoarece coastele fracturate (3,4,5) i-au perforat plămânii. În cauză, Ser­viciul Poliţiei Rutiere Alba con­tinuă cercetările. (N.I.T.)

      Cu nelipsitul său umor românul a făcut totdeauna haz de necaz, adoptând cea mai nevinovată formă de protest faţă de nedreptăţile şi vitregiile care s-au abătut peste el. Venirea iernii a fost întâmpinată cu strângere de inimă de mulţi sărmani. De câţiva ani încoace so­sirea anotimpului alb creează adevărate spaime apo­caliptice. Pentru bietul locatar de la oraş începe coş­marul costurilor tot mai mari ale facturilor de între­ţinere. Hotărârea de Guvern nr. 400/2003, în loc să tempereze grijile celor năpăstuiţi, le amplifică şi mai mult. Prima lovitură a venit din partea asociaţiilor de locatari, care au trecut în mare grabă la executarea restanţierilor la întreţinere. Concret, asociaţiile pot pune ipoteci pe apartamentele restanţierilor ce nu şi-au onorat obligaţiile timp de 3 luni, prin înscrierea la ju­decătorie a unui privilegiu atât pe apartament, cât şi pe bunurile mobile ale "răuplatnicului". Recitesc această nouă prevedere. Privilegiul imobiliar este mai puternic decât orice ipotecă şi el dă dreptul asociaţiei de proprietari să vândă apartamentul restanţierului dacă este înscris în Cartea Funciară. Procedura vânzării apartamentului este cât se poate de simplă. Cunoscând cât de voluminoase sunt listele cu restanţieri ce cad sub incidenţa acestei prevederi, nu este greu să ne i­maginăm câte apartamente vor fi înstrăinate şi câţi locatari vor fi pur şi simplu aruncaţi în stradă pentru simplul motiv că n-au avut cum să achite la timp costul facturilor la întreţinere. Nici de data aceasta legiuitorul nu a operat cu aceeaşi unitate de măsură. Dacă executarea silită a restanţierilor a fost pusă pe seama asociaţiilor de locatari, neacordarea la timp a sub­venţiilor de care se face atâta caz rămâne pe mai departe la bunul plac al guvernanţilor. Exceptând zecile şi sutele de mii de locatari ce s-au debranşat de la reţeaua de termoficare, preferând să se intoxice cu gazele rezultate din focul nestins al bucătăriilor numai pentru a-şi salva apartamentele, sunt mulţi cei care la iarnă nu vor avea cum să-şi drămuiască pensiile pentru plata căldurii.
    Coşmarul iernii pare să fie şi mai greu de suportat, întrucât creşterea aberantă a preţurilor la gaze naturale, energie, telefoane etc. goleşte îngrijorător de mult bu­zunarele multor nevoiaşi ce n-au avut şansa să dobândească o pensie sau un salariu decent. Dacă privilegiul acordat asociaţiilor de proprietari se va aplica în primul rând persoanelor ce au un nivel de trai îndestulător, dar tratează cu dezinteres onorarea chel­tuielilor comune de întreţinere, atunci n-ar fi cel mai rău lucru. Aşa cum se întâmplă de regulă pe la noi, primele victime vor fi însă tot cei săraci şi năpăstuiţi, ce supravieţuiesc din ce în ce mai greu. Cuprinşi de deznădejde, ei îşi vor înălţa privirile spre cer şi se vor ruga smeriţi: Dă Doamne trei veri şi-o vară şi scapă-ne de coşmarul iernii.

---

      Situaţia financiară grea a Societăţii de Drumuri şi Poduri Locale Alba a continuat să fie prezentată presei şi opiniei publice de către consilierul judeţean al Partidului Democrat Alba - Ion Dumitrel. El a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că SC DPL are de încasat 13 miliarde de lei pentru lucrări, care au fost executate, dar care nu erau în programul de lucrări la drumuri al Consiliului judeţean Alba. Printre aceste lucrări, dl. Dumitrel a exemplificat cu o reparaţie de peste 3 miliarde de lei pe raza comunei Crăciunel, lucrare neprinsă în program, şi cu una similară în valoare de 1,5 miliarde de lei la Albac. Ambele lucrări au fost executate pe drumuri judeţene. "Dacă plăteşte Consiliul local lucrarea (cea de la Albac - n. red.) se numeşte deturnare de fonduri, dacă plăteşte CJ Alba lucrarea (pe care n-a comandat-o) vom fi acuzaţi că n-am urmărit realizarea ei!" Pe de altă parte, SC DPL Alba este datoare la diferite fonduri ale bugetului cu suma de 1,1 miliarde de lei.
    Tot la capitolul "primari care lucrează de capul lor" pe drumurile judeţene se înscrie şi Gheorghe Deneş, primarul din comuna Valea Lungă. Ion Dumitrel spune că acesta a comandat unei firme (pe care n-a nominalizat-o însă, dar nu-i SC DPL Alba) o lucrare în valoare de 3,5 miliarde de lei pe drumul judeţean DJ 142 K. Nici această intervenţie nu este în programul de reparaţii şi întreţinere drumuri al CJ Alba, entitatea care administrează drumurile judeţene. Lucrarea a fost executată, iar CJ Alba (dacă tot este administratorul drumului) a primit o adresă de decontare a lucrărilor în valoare de 3 miliarde de lei. Restul de 500 de milioane de lei se pare că au fost achitate din bugetul local al comunei Valea Lungă. Necazul este că o astfel de plată nu poate fi făcută legal din această sursă. Rămâne de văzut cine va fi bun de plată pentru restul sumei!

---

      Deputatul PNL de Alba, Dan Coriolan Simedru, a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă motivaţia amendamentelor propuse pentru bugetul anului 2004, cu predilecţie cele referitoare la necesitatea reabilitării drumurilor de acces spre mănăstirile din nordul Mol­dovei, subliniind că în calitate de deputat în Parla­mentul României are acest drept şi această obligaţie. Deputatul Simedru a precizat că, alături de re­prezentanţi ai PD şi PSD, a solicitat în mod expres ca o parte din mia de miliarde alocată pentru "chiol­hanurile" de anul viitor, ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, să fie destinate mai bine asfaltării drumurilor spre bisericile din nordul Moldovei. Răspunzând şi "unicului deputat PSD de Alba, originar din judeţul Alba", respectiv Constantin Selagea, deputatul liberal a spus că este de acord cu unele afirmaţii ale acestuia, respectiv cu cele potrivit cărora judeţul Alba este unul sărac şi că România, per ansamblu, a avut în ultimii doi ani o creştere economică de 5 % anual. "Domnul deputat Selagea a uitat să precizeze că, strict judeţul Alba a avut în aceşti doi ani o creştere economică de doar 2%, investiţiile scăzând în mod dramatic. Suntem un judeţ de asistaţi, PSD-ul interesându-se doar de sub­venţiile şi de mila guvernului", a spus liderul liberal.

---

      Vicepreşedintele Partidului Democrat Alba, Ştefan Bardan, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă înscrierea în Partidului Democrat a primarului comunei Săsciori - Vasile Drăghici. Acesta a fost ales primar în anul 2000 pe lista PNL, dar ulterior a trecut la PSD, aşa cum au făcut şi alţi primari de comune în speranţa (în acest caz deşartă) de a primi mai multe fonduri pentru dezvoltarea comunei. Decepţionat, Vasile Dră­ghici a semnat o adeziune pentru PD Alba. Ştefan Bardan a precizat că prin această înscriere în Partidului Democrat nu se încalcă prevederile protocolului de alianţă dintre PNL şi PD, pentru că dl. Drăghici a venit la PD renunţând la calitatea de membru PSD şi nu PNL. "Dacă ar fi fost membru PNL nu l-am fi luat!" Deşi PD Alba nu a stabilit până la această oră cine va candida din partea sa la fotoliul de primar la Săsciori, dl. Drăghici este unul dintre favoriţi. (A.D.)

---

      Vineri, 14 noiembrie, directoarea şcolii generale "Cloşca" din Cărpiniş a reclamat poliţiştiilor din cadrul Postului Roşia Montană că persoane necunoscute au furat din frigiderul aflat în biroul direcţiunii brânza alocată copiilor pe ziua respectivă, în cadrul pro­gra­mului guvernamental "Cornul/biscuţii şi lap­te­le/brânza". Din cercetările efectuate de poliţişti, au fost identificaţi în aceeaşi zi autorii furtului - patru elevi, înscrişi la şcoala cu pricina: Daniel P., de 16 ani, Adrian Lazăr P., de 14 ani, Tibi Crăciun C., de 17 ani, şi Costel L., de 15 ani, toţi domiciliaţi în cartierul de romi Dăroaia, aparţinând comunei Roşia Montană. Oamenii legii au constatat că cei patru au furat 16 cutii cu brânză topită din frigider, în timpul orelor de curs, cât uşa la biroul directoarei era deschisă. Contravaloarea prejudiciului - 504 mii de lei - a fost recuperată de la părinţii copiilor, deoarece brânza a fost..."topită" rapid, între timp. (N.I.T.)

---

      Banca Naţională a României va lansa, la începutul anului viitor, bancnota de un milion de lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că acest lucru este necesar pentru plata mai uşoară a sumelor foarte mari, având în vedere faptul că bancnota de 500 de mii de lei valorează doar 17 euro. Banca Naţională a anunţat încă de anul trecut că este necesară scoaterea pe piaţă a unei bancnote de 1 milion, însă a anulat lansarea pe motiv că poate crea românilor o stare de îngrijorare, cu efecte inflaţioniste. La acea dată, BNR şi Executivul au analizat şi oportunitatea unei măsuri de denominare a monedei naţionale, adică tăierea unor zerouri din coada leului, ceea ce ar aduce moneda naţională la valori apropiate de cele din anii '90. Guvernul a a­mânat totuşi denominarea până la viitoarea legislatură, ceea ce înseamnă obligarea Băncii Naţionale a Româ­niei să tipărească bancnota de un milion de lei. (A.D.T.)

---

      De mii de ani, omenirea a fost de multe ori supusă la ameninţări şi constrângeri în urma anunţurilor emise de către diverşi pretinşi iniţiaţi, prezicători de dezastre, iar începând cu finele secolului întâi după Hristos acestora li s-au adăugat falşii profeţi ai apocalipsei.
    De la apariţia apocalipsei Sf. Ioan Teologul şi continuând în anii noştri, termenul de Apocalipsă a fost atribuit unor numeroase preziceri de cataclisme la scară planetară (cu precizarea datei la care vor avea loc), toate soldate cu eşecuri mai mult sau mai puţin răsunătoare, unele cu consecinţe grave.
    Nu cu mult timp în urmă, în presă a apărut o informaţie ce susţine că Biblia ar menţiona anul 2006 ca anul sfârşitului lumii, potrivit (crede autorul) "descoperitorilor unui cod secret". Această informaţie este complet eronată, provenită din citirea superficială a cărţilor publicistului american Michael Drosnin "Codul Bibliei" şi "Biblia Codul Secret II". Cărţile se referă la un cod criptografic al Bibliei care ar accede în amănuntele trecutului, prezentului şi viitorului. Există un singur descoperitor al acestui cod: dr. Eliahu Rips, profesor titular la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi profesor invitat la Columbia University şi la universităţile din Chicago şi Berkeley, unul dintre cei mai reputaţi matematicieni ai lumii, expert în teoria grupurilor (care stă la baza fizicii cuantice). Publicistul M. Drosnin este doar autorul cărţilor susmenţionate şi nu coautor al descoperirii codului, aşa cum crede autorul informaţiei apărute în presă.
    În cea de-a doua carte a sa, Drosnin menţionează: "În anii 2004 şi 2006 vor avea loc câteva mari cutremure de pământ, iar unul de mari proporţii va afecta toată lumea în anul 2113". Deci nici vorbă de sfârşitul lumii în anul 2006.
    În ceea ce priveşte avertismentul sfârşitului lumii, consultându-se cu dr. Rips, Drosnin crede că este extrem de greu de rezolvat, deoarece codul are încă multe necunoscute, din care cauză nu poate fi pătruns în profunzime şi că o mulţime de secrete nebănuite conţinute în Codul Biblic nu le vom putea cunoaşte decât atunci când se va cunoaşte cheia sa. (Augustin Marius ABUŞEANU, Blaj)