Ordinea internaţională al cărei apărător ferm şi fidel este America, cel mai puternic stat al lumii, este tot mai mult ameninţată de terorism. Nici o ghicitoare din lume n-ar putea şti unde, cea mai belicoasă şi mai imprevizibilă organizaţie fundamentalist-religioasă, Al Quaeda, loveşte bestial, pro­ducând mii de morţi, de pagube materiale, dar mai ales semănând haos şi panică în lumea occidentală, cu adresă directă la Statele Unite ale Americii şi acoliţii lor. A fost acel prim şi dramatic episod din 11 septembrie 2001, care a bulversat lumea civilizată şi a demonstrat cât de periculoasă este mişcarea teroristă răsfirată la scara întregii planete. De la atacul asupra lui WTC, Al Quaeda a lovit necruţător în Afganistan şi Irak, unde, ironia sorţii, americanii s-au pre­zentat ei înşişi drept ţinte. Au fost apoi atentatele sângeroase din Bali, Riad şi Jakarta. Iată că pe 20 noiembrie a.c., aceiaşi autori care stau pitiţi în grotele nisipoase ale deşertului au pus în aplicare prin sofisticata lor reţea un val de atentate în Turcia, la Istanbul, care a fost zguduit de o serie de deflagraţii de proporţii ce au făcut 26 de morţi, printre care şi Consulul general al Marii Britanii şi peste 450 de răniţi. Exploziile vin la doar câteva zile după ce alte 23 de persoane au murit în atacurile sinucigaşe ce au vizat două sinagogi din Istanbul. Aceste atentate converg la ideea că interesele occidentale nu sunt puse la adăpost nicăieri şi că oriunde ele s-ar afla, pot fi puse în pericol.
    Se poate pune întrebarea: de ce Istanbul, când Turcia este ea însăşi o ţară musulmană? Pentru că ea reprezintă capul de pod cel mai solid între Occident şi Orient, între lumea creştină şi cea islamică şi între cea musulmană şi cea iudaică. Conotaţiile pot fi multiple. Turcia este un stat musulman, dar şi unul deschis valorilor Europei Occidentale, ea are o serie de valori comune: alegeri libere şi corecte, o presă liberă şi o economie de piaţă funcţională. În plus, Turcia este un stat laic, în care religia nu este impusă, nu este aplicată de către stat. Turcul se închină dacă vrea lui Allah, dar asta e problema lui lăuntrică şi nimeni nu i-o poate impune. În altă ordine de idei, Turcia este un aliat fidel al SUA şi un membru de nădejde al NATO şi chiar un candidat la Uniunea Europeană. Şi aşa cum remarca editorialistul de la "Adevărul", "Turcia este astăzi cu civilizaţia şi cultura sa, o putere regională, ţară care poate zădărnici una din ambiţiile Al Quaeda, de a provoca o falie între lumea creştină şi cea musulmană". Fun­da­mentaliştii islamici nu privesc cu ochi buni faptul că Turcia se află mai mult pe o traiectorie vestică decât musulmană. Aici se construiesc case, autostrăzi, elegante staţiuni de vacanţă, fabrici ultra­moderne. Turcii privesc cu încredere spre viitor şi tocmai această încredere le produce frisoane celor de la Al Quaeda. Dar la fel de bine se poate spune că fundamentaliştii religioşi au atenţionat prin aceste atentate atât Occidentul, prin atacarea Consulatului Britanic din Istanbul, cât şi pe aliaţii SUA. Osama Bin Laden a ameninţat când a început campania din Afganistan că" Nici unul dintre aliaţii lui Bush nu se va afla în siguranţă". România, ca şi Turcia, Marea Britanie, Germania sau Franţa se pot considera ameninţate. Se poate spune că terorismul islamic constituie un pericol pe termen lung pentru întreaga lume civilizată şi chiar pentru musulmani, pentru că Bin Laden şi Al Quaeda fac elogiul fanatismului şi gestului sinucigaş pentru a destabiliza ordinea mondială.