Dacă "revoluţia de catifea" din Georgia a determinat pos­turile româneşti de televiziune să-şi întrerupă fără milă emisiunile din 22 şi 23 noiembrie, mass-media noastră a fost mult mai reticentă faţă de evenimentele din Republica Mol­dova deşi, marţi, 25 noiembrie, era gata-gata să asistăm la federalizarea ţării surori. Faptul că puterea de la Bucureşti, care aruncă în fiecare zi pe piaţă câte un calendar electoral şi alte propuneri abracadabrante, numai bune de încâlcit minţile opoziţiei, a tăcut mâlc este poate expresia unui spirit diplo­matic în defensivă faţă de acuzele virtuale ale ruşilor şi rusofonilor privind amestecul în treburile interne ale Mol­dovei. Presa, în schimb, nu ştiu ce scuză mai are, cu excepţia contaminării de prudenţa diplomatică.
    Având în vedere apatia, ca să nu zicem indiferenţa ro­mânească faţă de problemele fraţilor de peste Prut, poate că ar trebui să-i mulţumim Georgiei pentru sprijinul indirect oferit acestora prin exemplul propriu. Astfel, marţi, 25 noiembrie, respectiv în ziua în care la Chişinău urma să fie semnat, în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, actul de federalizare a Republicii Moldova, câteva mii de persoane au ieşit în stradă scandând "Nu federalizării", "Putin, nu uita, Basarabia nu-i a ta", "Putin ocupant, Voronin trădător". Manifestanţii au pichetat clădirea Preşedinţiei, au blocat circulaţia pe bulevardul central Ştefan cel Mare şi au mărşăluit apoi spre Ambasada Federaţiei Ruse, incendiind un drapel rusesc şi mai multe portrete ale preşedintelui Putin. Aceste acţiuni de protest au fost organizate de Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Mol­dova, format în disperare luni, la Chişinău, de majoritatea partidelor de opoziţie şi de mai multe organizaţii neguvernamentale care au cerut demisia preşedintelui Voronin, dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. În aceste condiţii, dar şi pe fondul evenimentelor din Georgia, Vladimir Putin şi-a amânat până la o dată neprecizată vizita programată pentru marţi, la Chişinău. Voronin a dat şi el înapoi după întrevederea cu unii lideri ai opoziţiei, declarând că, cel puţin până la summitul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care va avea loc la Maastricht în zilele de 1 şi 2 decembrie, nu va semna Memorandumul. De menţionat că OSCE a anunţat luni seara că nu poate susţine planul rus de soluţionare a conflictului din Transnistria, din cauza re­zer­velor serioase pe care le au mai multe state membre.
    Este important de ştiut că planul propus de Moscova pe 15 noiembrie privind reglementarea crizei transnistrene pre­supune constituirea unei federaţii asimetrice, în care Trans­nistria şi Găgăuzia să fie componentele de bază ale unui stat numit Republica Federativă Moldova. În document se pro­pune ca Transnistria să devină o formaţiune statală cu organe proprii ale puterii, cu Constituţie proprie, buget şi sistem fiscal independente precum şi cu însemne statale proprii. Până mai ieri, preşedintele Vladimir Voronin considera că planul Moscovei este "un rezultat al compromisului real dintre părţi, principiile federaţiei asimetrice, elementele poli­lingvismului, mecanismele de funcţionare a instituţiilor demo­cratice stipulate în proiectul Memornadumului corespunzând plenar intereselor Republicii Moldova". Opoziţia este, în schimb, de altă părere, ea susţinând că documentul care urma să fie semnat de Voronin şi Igor Smirnov, liderul de la Tiraspol, constituie "un amestec brutal în afacerile interne ale Republicii Moldova, care va conduce la destabilizarea de proporţii a situaţiei politice din ţară, cu consecinţe de lungă durată". Ultima oră
    Dacă marţi prezenţa forţelor de ordine a fost redusă, iar protestul s-a desfăşurat fără incidente, lucrurile s-au încins miercuri dimineaţa, când poliţia din Chişinău a intervenit în forţă împotriva miilor de persoane care protestau în faţa Palatului Prezidenţial. Situaţia la Chişinău rămâne în conti­nuare încordată.