Acum când ştim, cu siguranţă, că la aniversarea a 55 de ani de la constituirea NATO, la 5 aprilie 2004, România va deveni membru cu drepturi depline al alianţei, principalul ţel al politicii externe dar şi interne rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Şi pentru aceasta s-au stabilit un calendar şi o dată - anul 2007. Dar pentru ca 2007 să fie anul intrării noastre în UE nu mai putem irosi nici o zi. Ne-a spus-o cât se poate de clar Olivier Descamps - director în Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu prilejul prezentării la Bucureşti a raportului tranziţiei 2004 alcătuit de BERD. Raportul arată, fără posibilitate de tăgadă, că în ciuda "unor progrese semnificative" România se află încă în urma altor state candidate la aderare cum sunt Croaţia sau Bulgaria. În analiza sa asupra procesului de tranziţie, BERD ia în calcul analizele asupra a 9 domenii care acoperă patru elemente ale economiei de piaţă: comerţul şi pieţele, întreprinderile, infrastructura şi instituţiile financiare. Din păcate raportul arată că, în afara Moldovei şi Uzbekistanului, România este singura ţară care nu a înregistrat progrese notabile. "În România, implementarea reformelor a încetinit şi nu a existat nici o mărire a scorului tranziţiei pentru al treilea an consecutiv" - se precizează în raport. În acest context este clar de ce oficialii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare se arată îngrijoraţi de evoluţiile României, mai ales în anul electoral 2004. Ei au atras atenţia autorităţilor de la Bucureşti asupra riscului pe care majorarea cheltuielilor publice (foarte atrăgătoare în anul electoral) îl reprezintă pentru atingerea criteriilor de aderare. Ei recomandă, în schimb, întărirea disciplinei financiare în sectorul întreprinderilor de stat şi al regiilor autonome, concentrarea guvernului pentru închiderea tuturor capitolelor de negociere şi menţinerea politicilor financiare şi monetare. Să ne mai amintim că acestea au fost problemele semnalate şi în Raportul de ţară al Comisiei Uniunii Europene, deci ele sunt reale.
    Se pare însă că aceste avertismente sunt doar auzite la Bucureşti, nu şi ascultate. Pentru că, la doar câteva zile de la apariţia raportului BERD, care cerea insistent stoparea majorării cheltuielilor publice, vicepreşedintele Partidului Social Democrat - Viorel Hrebenciuc declara la Consiliul Naţional al TSD care a avut loc la Piatra Neamţ că guvernul va face eforturi financiare pentru ajutorarea electoratului-ţintă (adică cel din mediul rural, susţinătorul fidel al PSD) de la care speră să obţină 2/3 din totalul voturilor: " de la 1 ianuarie pensiile ţăranilor se vor dubla şi se vor aloca 2 milioane lei/hectar pentru fiecare proprietar de teren". În plus, PSD promite drumuri mai bune pentru mediul rural, deci creşterea cheltuielilor publice şi în acest domeniu. Dacă la aceste cheltuieli adăugăm creşterea substanţială a bugetului asigurărilor sociale, numeroasele subvenţii şi ajutoare pentru ieşirea din iarnă, observăm că nici vorbă de stoparea creşterii cheltuielilor publice, dimpotrivă! Desigur că mai marii PSD vor ieşi la rampă declarând ironic că noi ştim mai bine ce se află în propria noastră ogradă şi că ne-am săturat de lecţiile străinilor. Să nu uităm însă că tocmai această suficienţă şi neluarea în serios a avertismentelor de până acum ale organismelor UE şi ale instituţiilor financiare internaţionale ne-au adus pe un loc codaş la aderarea în UE şi în situaţia de tranziţie extinsă în care ne aflăm. BERD ne-a spus acum că nu avem nici o zi de pierdut, dar se pare că liderii PSD cred că putem pierde chiar şi un an.