Pe unii îi lasă rece candoarea din ochii copiilor
      Cu câteva zile în urmă aduceam în atenţia dvs. funcţionalitatea defectuoasă a sistemului de protecţie socială din România (şi implicit din judeţul nostru), subliniind faptul că noile politici din domeniu nu se mai axează pe individul defavorizat (fie el copil, adult sau vârstnic), ci pe întreaga familie. Din nefericire, funcţionând disparat, instituţiile şi organizaţiile abilitate nu reuşesc să rezolve decât fragmentar, parţial, cazurile cu care se confruntă. Redăm mai jos două exemple concrete în acest sens. Şi cine ştie câte or mai fi...?
•Alexandru Pârgaru, victoria asupra morţii şi lupta cu sărăcia!
      Îl cunoaşteţi, mai mult ca sigur, pe micul Alexandru Pârgaru (11 ani), din Alba Iulia, cazul său fiind adus în atenţia dvs. de mai multe ori, prin intermediul ziarului "Unirea". Acest copil i-a uimit pe toţi cei ce-au avut ocazia de a-l cunoaşte, atât prin cruzimea cu care soarta l-a încercat, cât şi prin dimensiunea talentului său. Pe scurt, Alexandru, la frageda sa vârstă, a suferit deja două operaţii pe creier, dintre care una "in extremis", când viaţa sa atârna de un fir de păr. A urmat timp de mai multe luni de zile un tratament în Germania, care pare să-l fi refăcut într-o oarecare măsură. Şi, cu toată această suferinţă, micul albaiulian este bine cunoscut ca interpret de muzică populară, ca poet şi ca... "mistic", oricât vi se va părea de forţat termenul, pentru că Alexandru are o filozofie surprinzătoare pentru vârsta lui, o filozofie în care forţa divină este omniprezentă. La toate acestea se adaugă o pasiune impresionantă pentru "viaţa plantelor", pentru biologie.
    Ei bine, acest copil a fost transformat de numeroşii săi prieteni într-o mică vedetă, dar nimeni nu bănuieşte drama pe care el şi familia lui o trăiesc în continuare. Sigur, e un lucru minunat faptul că Alexandru este invitat permanent la spectacole, că scrie poezie, că intenţionează să scoată un album etc., dar pe lângă toate acestea el mai merge şi la şcoală (unde suportă adesea batjocura crudă a unor copii care-l percep ca fiind diferit de ei), şi e greu de spus dacă starea sănătăţii sale îi permite tot acest efort, fără nici un risc. Părinţii săi, Magdalena şi Eduard Pârgaru, încearcă să-i mai tempereze zelul artistic pentru a nu-l suprasolicita, dar copilul trăieşte cu mare intensitate viaţa de scenă şi scrisul... Aici apare însă o altă problemă. Soţii Pârgaru nu sunt nişte oameni bogaţi, şi oricât de bucuroşi ar fi să primească sprijin pentru copil, ei se simt stânjeniţi. Cei doi lucrează în domeniul decoraţiunilor interioare şi sunt perioade în care nu au comenzi deloc, iar în acele perioade... câştigă micul Alexandru! Vă închipuiţi ce-i în sufletul acestor părinţi atunci când se văd susţinuţi financiar de către copilul lor bolnav? Am stat adesea de vorbă cu soţii Pârgaru şi am realizat că, deşi sunt încântaţi de atenţiile, cadourile şi donaţiile (unele din Germania) către micul Alexandru, ei ar vrea mai degrabă să aibă suficient de lucru cât să îşi poată plăti datoriile acumulate de-a lungul timpului şi să-i poată asigura ei înşişi copilului ceea ce-şi doreşte. Altfel, evident, încep să se simtă ca nişte părinţi denaturaţi ce-şi exploatează copilul.
    Iar acum haideţi să discutăm despre protecţia de care ar trebui să beneficieze întreaga familie Pârgaru. Nu donaţii, nu sponsorizări, nu milă şi compătimire se aşteaptă (şi transformarea lui Alexandru într-un prilej de laudă pentru cei ce-l ajută), ci oferirea unor posibilităţi de câştig permanent (şi muncit!) părinţilor. Deocamdată, noi l-am pus pe tatăl copilului în legătură cu Radu Cormoş, directorul general al "Macro Construct Grup" (cunoscut dvs. în calitatea sa de candidat al PNŢCD la funcţia de primar al municipiului Alba Iulia), care şi-a oferit disponibilitatea de a-i ajuta pe cei doi, facilitându-le obţinerea unor comenzi. Dar mai există şi alte posibilităţi: elaborarea unui proiect privind constituirea unei şcoli de decoraţiuni interioare pentru copiii cu aptitudini, găsirea unei firme de construcţii care să colaboreze permanent cu soţii Pârgaru etc. Cine poate, însă, să-şi asume rezolvarea problemei acestei familii? Căci micul Alexandru, cu ajutorul lui D-zeu şi al oamenilor, a învins moartea, iar acum se bazează pe acelaşi ajutor, pentru a învinge... sărăcia!
•Bogdan Prisecaru, întreţinător de familie la 11 ani!
      Cazul Bogdan Prisecaru (11 ani), a fost de asemenea adus în atenţia dvs. prin intermediul ziarului "Unirea". Este vorba despre un copil isteţ, pasionat de calculatoare, care a avut neşansa de a se naşte într-o familie dezbinată: părinţii săi, care locuiau în Iaşi, au divorţat cu ani de zile în urmă, iar atunci Bogdan a venit la Alba Iulia împreună cu mama şi cu cele două surori ale sale. Mama copiilor nu şi-a găsit multă vreme de lucru şi adăpost, aşa că Bogdănel câştiga banii necesari traiului zilnic al familiei, vânzând ilustrate prin baruri şi restaurante. În urma articolelor noastre, femeia a primit de două ori de lucru (ba chiar şi un adăpost), iar noi am crezut că problema s-a rezolvat. Întâmplarea face însă ca mama celor trei copii să se afle adesea (cam prea adesea) în parcul din vecinătatea Casei de cultură a studenţilor, aşteptând ceva. Ce? Numai ea ştie, pentru că atunci când am întrebat-o ne-a spus că lucrează "la pui", iar cinci minute mai târziu Bogdan a contrazis-o, căci l-am întâlnit din nou vânzând ilustrate în restaurantul Hotelului "Parc" (aşa cum face de vreo doi ani de zile). Am ajuns la concluzia că mama copiilor minte, iar minciuna ei se repercutează negativ asupra întregii familii: Bogdan continuă să "muncească" dimineaţa iar după amiaza să meargă la şcoală, sora sa cea mare, elevă de liceu, poate fi observată la ore târzii, (prin parcuri şi în zona binecunoscutului pasaj din Cetate), machiată strident şi în companii dintre cele mai dubioase, iar cea mică, atunci când nu învaţă "meserie" de la Bogdan, tândăleşte prin parc alături de mama ei afaltă în aşteptare de... ceva!
    În acest al doilea caz, cu mult timp în urmă, ca efect al solicitării noastre adresate Direcţiei pentru protecţia copilului Alba, un angajat al acesteia s-a deplasat "la faţa locului", a făcut o anchetă socială şi... a rămas cum era şi mai înainte, după cum se vede. Căci, probabil, DGPDC a considerat problema rezolvată odată cu întocmirea unui dosar. Dar persoanele, oamenii, copiii ăia vii şi chinuiţi, cine trebuie să-i MONITORIZEZE? Presa? Trecătorii? Oamenii binevoitori, cu dare de mână? Atunci voi pentru ce mai sunteţi plătiţi, onorabili proaspăt-funcţionari publici? Pentru strângerea în mod ştiinţific a unor date într-un dosar, pe care să-l uitaţi apoi pe raft şi să-l scoateţi la iveală dovedindu-vă "eficienţa" în caz că vă întreabă cineva? Aşa acţionaţi dvs. în sprijinul familiei, întocmind dosar? Atunci vai de realitatea noastră socială, pentru îmbunătăţirea căreia se cheltuiesc zeci de miliarde de lei numai în judeţul Alba, din buzunarul meu şi al cititorilor...     Am readus în atenţia publică (instituţii, organizaţii, asociaţii, comitete, comisii etc.) cele două cazuri, pentru a vă demonstra din nou că în protecţia socială românească deocamdată domneşte haosul, că "nu ştie stânga ce face dreapta" şi că activitatea se rezumă la dosare, statistici, programe şi strategii... contrazise de realitate!

---

      Odată cu 1 Decembrie am intrat practic în luna sărbătorilor de iarnă. În mod normal, aşa cum se întâmplă în alte oraşe, capitala noastră de judeţ, pe care unii o onorează cu emfază, oraş european, trebuia să fie gătită de sărbători. Trebuiau până la această oră montate ghirlandele de becuri multicolore, amenajat bradul de Crăciun şi Anul Nou în Parcul Unirii, de ce nu şi în oraşul de jos, împodobit după datină. Când vor fi făcute toate acestea? Cu o zi sau două înaintea Crăciunului? Auzim că se aleg acum variantele cele mai bune, se caută firma specializată în astfel de amenajări. Cam târziu, domnilor edili. Ce-i drept aţi fost ocupaţi cu organizarea Zilei de 1 Decembrie, dar asta nu vă absolvă întru totul de vină. Aiurea, oraşele sunt pregătite pentru sărbătorile de iarnă încă din luna noiembrie. Dar probabil că le cerem prea mult edililor şi de aceea suntem gata să ne punem cenuşă în cap şi să cerem clemenţă consilierilor locali (!?)
    Şi pentru că a venit vorba de cum ornăm oraşul pentru sărbători, poate că vom pune ghirlande pe cocioabele nici acum dărâmate, după circa 8 ani de zile, din centrul vechi al municipiului. Scuze, domnilor edili, pardon domnule primar! (G.M.)

---

      Consiliul local Cugir a aprobat propunerea Primăriei din localitate ca pentru anul 2004 să fie scutite total sau parţial de la plata impozitelor persoanele fizice care recondiţionează faţadele caselor sau blocurilor, repară sau înlocuiesc acoperişurile care nu necesită autorizaţie de construcţie. Cererile de scutire de la plata impozitelor se pot depune la sediul Primăriei Cugir până la data de 31 ianuarie 2004. (N.I.T.)

---

      "Politica fiscală trebuie să fie principalul susţinător al investiţiilor străine directe", a declarat ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, cu ocazia încheierii forumului pentru investiţii în Europa de Sud-Est, organizat împreună cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Introducerea noului Cod Fiscal este foarte importantă pentru atragerea investiţiilor, a anunţat şi Richard Hecklinger, secretarul general adjunct al OECD. În ceea ce priveşte stoparea creşterii importurilor, Tănăsescu a declarat că măsurile ce urmează a fi luate cuprind şi accizarea anumitor produse importate, declaraţie susţinută şi de premierul Adrian Năstase, care a subliniat că este vorba de bunuri de consum de lux. Primul ministru a susţinut din nou că "entuziasmul" populaţiei faţă de credite trebuie temperat. (A.D.)

---

      Primăria Cugir a achiziţionat o armă cu tranchilizante destinată reducerii, în principal, a numărului de câini vagabonzi din oraş. Arma a fost cumpărată de la o firmă de profil din Alba Iulia şi va fi folosită de un angajat al primăriei, care va dobândi acest drept în urma unui test de aptitudini. Arma cu tranchilizante va fi folosită şi în cazuri urgente, cum ar fi liniştirea animalelor atinse de turbare. (N.I.T.)

---