Cu sprijinul firmei Roşia Montană Gold Corporation
      Fundaţia "Conexiuni", reprezentată de doamnele Lenuţa Anga­lita şi Tina O'Connor va organiza astăzi, de la ora 12,00, la Teatrul de păpuşi din Alba Iulia, o petrecere de Crăciun destinată copiilor defavorizaţi şi cu handicap. Organizatorii speră că atât spectaculul oferit de actorii teatrului amintit, cât şi darurile lui Moş Crăciun vor aduce bucurie în sufletele celor 200 de copii din judeţ, dar şi speranţa într-un viitor mai bun.
    De Halloween, la data de 1 noiembrie, a avut loc o petrecere, prilej cu care au fost colectate fondurile necesare organizării sărbă­torii de azi destinată copiilor defavorizaţi. Sponsorii manifestării sunt: Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold, precum şi companiile ce colaborează la proiectul Roşia Montană Gold Corporation - Aston Management, Genfor, MWH, Planning Alli­ance, Talent.com, Atlantys Computer şi Stantec. Datorită oa­menilor cu suflet mare de la companiile amintite, în acest an copiii defavorizaţi din Alba Iulia, Abrud, Câmpeni, Roşia Montană şi Bucium, precum şi cei ai orfelinatelor din judeţ se vor bucura de un Crăciun cum n-au mai avut poate niciodată, pachetele aduse de Moş Crăciun conţinând atât dulciuri cât şi multe alte surprize ce vor mângâia sufletele micuţilor.

---

      •Comunicat de presă
      În ultimul timp au apărut în presa scrisă judeţeană referiri la Parcul Industrial din judeţul Alba, respectiv Parcul Industrial Sebeş - Alba (PISA) şi Parcul Industrial Cugir. Ultimul este apreciat pentru succesul pe care-l are în afaceri, dovedindu-se o alternativă viabilă la criza prin care trece U.M. Cugir - ce a afectat viaţa economico - socială a oraşului de la poalele Drăganei.
    Mulţi îşi atribuie rezultatele excelente obţinute de S.C. Parcul Industrial Cugir S.A., fără să fi avut vreun merit în înfiinţarea şi dezvoltarea acestuia.
    Precizăm că P.I. Cugir are ca unic acţionar Consiliul judeţean Alba, iar înfiinţarea acestui parc s-a făcut la iniţiativa preşedintelui Eugen Popa cu sprijinul consilierilor judeţeni. De altfel, şedinţa Consiliului judeţean deliberativ din luna septembrie a.c. s-a des­făşurat la Cugir având ca temă modul de organizare şi funcţionare a Parcului, dar şi eficienţa investiţiilor făcute aici din bugetul Consiliului judeţean.
    Parcul Industrial Cugir este o afacere de succes, amplasată într-o zonă defavorizată cu o mare rată a şomajului, iar acest succes se datorează în mare măsură sprijinului Consi­liului judeţean şi mana­gementului Consiliului de Administraţie.
    Sperăm că lipsa acestor precizări în articolele din presă nu a fost făcută cu rea voinţă.

---

Din motive birocratice şi din pricina unor orgolii nemăsurate
      Zilele care au mai rămas până la Sfântul Crăciun, sărbătoarea Naşterii Domnului, îndeamnă toţi credincioşii la curăţie sufletească şi duhovnicească. Deloc întâmplător, tocmai acum, prin bunăvoinţa Maicii Stareţe Ierusalima, de la Mănăsirea Râmeţ, am intrat în posesia unei tulburătoare scrisori ce i-a fost adresată de Episcopul Emilian Arădeanul, Vicar eparhial de Arad, în data de 7 ianuarie 1994. Fiindcă spaţiul limitat nu ne îngăduie să reproducem integral textul scrisorii, vom face cunoştinţă doar cu cele mai emoţionante fragmente din epistola-document a înaltului ierarh bisericesc ce a păstorit cu vrednicie şi dreaptă credinţă ani mulţi la număr Epis­copia Ortodoxă Română din Alba Iulia. "Maică Stareţă Ierusa­lima, cinstite sobor mănăstiresc, iubite prieten duhovnic Ioachim, pentru mine Mănăstirea Râmeţ este cea mai impresionantă mănăstire din Transilvania.
    Inscripţia de pe zidurile vechiului lăcaş de cult trebuie păstrată cu sfinţenie şi pusă în valoare cu orice preţ, este cea mai preţioasă din Transilvania şi poate chiar mai mult". În continuare, semnatarul scrisorii îşi exprimă mâhnirea şi durerea că nu a putut duce până la capăt tipărirea unor lucrări de mare importanţă pentru credinţa şi spiritualitatea românească. "Sunt totuşi mulţumit că înaltul for de cultură al Academiei Române,... a apreciat munca mea culturală depusă pentru biserică şi neam, sub regimul comunist, cu cinstirea persoanei mele cu titlul de membru de onoare al Academiei Române". Presimţind că vieţuirea sa pe această lume se apropie de sfârşit, semnatarul scrisorii lasă cu limbă de moarte următorul testament: "Poate că într-o bună zi mă voi hotărî să îmi aşez casa de veci lângă acei fii ai bisericii, ai neamului şi ai Mănăstirii Râmeţ care au contribuit la reorganizarea şi popularizarea ei, în curtea căreia au dorit să li se aşeze casa de veci". La puţină vreme după această spovedanie, Episcopul Emilian Arădeanul a trecut la cele veşnice. Dând curs ultimei dorinţe a răposatului întru Domnul, Maica Stareţă Stavrof Ierusalima Ghibu şi preotul duhovnic Arihim Ioachim Popa au solicitat în scris Înalt Prea Sfinţitului părinte, dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, să dea curs dorinţei Episcopului Emilian Arădeanul de a-şi afla odihna veşnică la Mănăstirea de la Râmeţ. "Menţionăm faptul că, la ultima între­vedere avută cu Prea cuvioasa Maică Stareţă, Prea Sfinţia Sa Emilian a reîntărit cele de mai sus, lăsând cu limbă de moarte să fie înmormântat la Râmeţ. Acelaşi lucru ne-a fost adus la cunoştinţă în data de 25 martie 1996 de către monaha Teodora Ancă. Nă­dăjduim că veţi dispune cele de cuviinţă. Vă mulţumim anticipat. Mănăstirea Râmeţ, 5 aprilie 1996". De la acest demers creştinesc au trecut mai bine de opt ani şi răspunsul îndeplinirii ultimei dorinţe a Episcopului Emilian nu a venit încă. Cui îi este îngăduit oare, după legea creştină, să minimalizeze sau să treacă cu vederea peste un asemenea document-testament al unui înalt ierarh bisericesc?