În miezul iernii, agricultorii nu prea mai au de-a face cu munca câmpului. Cine a fost harnic şi a avut şi puţin noroc nu a rămas cu hambarul sau cămara goală. Cei mai mulţi însă s-au confruntat şi în anul care a trecut cu lipsa acută a resurselor financiare, dar şi a tractoarelor şi maşinilor agricole. În pofida unei oferte din ce în ce mai bogate şi diversificate de maşini şi utilaje agricole, datorită lipsei banilor vânzările acestora au scăzut dramatic şi în anul ce a trecut. Declinul s-a accentuat mai mult odată cu epuizarea sub­venţiilor acordate pentru achiziţionarea de tehnică agricolă. Deşi fabricanţii români au oferit tractoare performante, la jumătatea preţului solicitat de importatori, acestea nu s-au vândut. La fel s-a întâmplat şi cu celelalte utilaje şi maşini agricole. S-a bătut multă monedă pe faptul că Ministerul Agriculturii ar fi promovat nu mai puţin de 14 acte normative privind acordarea sub­ven­ţiilor în agri­cultură. Ce folos dacă efectul acestora este aproape nul.
    Dintr-o analiză efectuată de Agrostar rezultă că la ora actuală doar 0,3 la sută din gospodăriile ţărăneşti pot practica o agricultură performantă. Ori de câte ori s-a încercat o radiografiere reală a stării de fapt a agriculturii, guvernanţii şi cei din ministerul de resort au dat vina pe existenţa a 4 milioane de exploataţii agricole private.
    Din păcate, acesta este adevărul. Se uită însă că 70 la sută din aceste gospodării sunt la limita subzistenţei. Deţin o suprafaţă medie de 3 ha şi practică o agricultură cu mijloace rudimentare. Încercarea multor întreprinzători de-a concentra suprafeţele dis­persate în exploataţii optime a eşuat din cauza lipsei de capital şi a preţurilor exagerat de mari ale tractoarelor şi maşinilor agricole. Aşa că, aproape jumătate din populaţia ţării ce trăieşte în mediul rural s-a săturat ca politicienii şi guvernanţii să tot mizeze pe relansarea agriculturii, iar ei să o ducă tot mai rău. Este greu de imaginat că din totalul celor 3,5 milioane de gospodării aproape 400.000 nu au nici o palmă de teren agricol, în timp ce 40 la sută din pământ se află în proprietatea familiilor ce locuiesc la oraş. În mod firesc, aceşti proprietari şi familiile cu suprafeţe mici ar fi trebuit să se organizeze în exploataţii profitabile. Visuri deşarte. Aşa ceva nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, în fiecare an au rămas nelucrate între 1 şi 2,5 milioane de hectare.
    Am intrat în 2004 cu un efectiv de animale mult diminuat faţă de 1989. Efectivul de taurine este mai mic cu 48 la sută, cel de păsări cu 44 la sută, de porci cu 35 la sută, de ovine cu 25 la sută. Rezultatele sunt dezastruoase. Anul trecut, 65 la sută din produsele alimentare existente pe piaţa românească erau aduse din import. Va fi în stare Guvernul ca până în 2007 să găsească soluţii pentru dublarea productivităţii în agricultură şi înjumătăţirea numărului de persoane ale căror venituri depind în exclusivitate de agricultură, aşa cum cere legislaţia Uniunii Europene? Cu o astfel de sărăcie cum se va integra oare agricultura noastră în UE?

---

    În cursul zilei de ieri, în prezenţa prefectului Mugurel Sârbu, a preşedintelui CJ Alba, Eugen Popa şi a vicepreşedintelui Ioan Florea, a primarului Mircea Hava, a deputatului Constantin Selagea şi a primarilor din oraşele şi municipiile judeţului a avut loc o nouă reuniune a colectivului de implementare a programului SAMTID în judeţul Alba. Acesta va fi finanţat de Uniunea Europeană, valoarea fondurilor fiind de circa 13 milioane de Euro. Având în vedere faptul că proiectul depus de judeţul Alba este primul pe ţară la evaluare avem şanse mari ca el să fie aprobat de oficialii europeni. Pentru asta este nevoie doar de seriozitate, şi poate chiar de factorul politic, după cum aprecia ieri primarul Mircea Hava. Toţi cei prezenţi au fost de acord că trebuie să-şi unească forţele pentru reuşita programului. Ce mai dificil va fi probabil procesul de absorbţie, fuziune sau desfiinţare a unor servicii locale de apă-canal, ce vor fi "înghiţite" de societatea "mamă' SC APA CTTA SA. Pentru urgen­tarea găsirii celor mai bune soluţii au fost create comisii de specialitate, iar Consiliile locale urmează să aprobe hotărâri de acceptare şi contribuţie la noul program. "Este de salutat intenţia unităţilor administraţiei locale de a lucra împreună la lucrări de investiţii de amploare. În toamnă lucrările pot începe şi astfel vom rezolva problema apei potabile", a spus prefectul Mugurel Sârbu, în timp ce primarul Mircea Hava s-a declarat mulţumit că intenţia de fuziune dintre o societate mare şi celelate mici, "gândită de noi" cu ceva timp în urmă este dorită şi de Uniunea Europeană. Cel mai probabil lucrările de modernizare a reţelei de apă-canal vor începe în tot judeţul în toamna acestui an.

---

    Potrivit informaţiilor furnizate de dr. Cristina Galoş, purtător de cuvânt al DSP Alba, în prima săptămână a noului an, circa 1300 de cetăţeni care s-au prezentat la spital au fost diagnosticaţi cu viroze (737), pneumonii (474) şi gripă (83). Dintre aceştia, aproximativ 200 de pacienţi au fost internaţi prezentând forme mai grave ale bolii, 71 cu viroze, 19 cu gripă şi 97 cu pneumonii. Cea mai afectată categorie este cea cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. "Numărul de afecţiuni respiratorii se menţine în limitele prognozate pentru această perioadă, când ne confruntăm cu temperaturi foarte scăzute. Acest lucru impune menţinerea măsurilor de prevenţie obişnuită, prin limitarea accesului în unităţile sanitare cu interzicerea chiar a accesului în secţiile cu risc crescut. La apariţia simptologiei de disconfort, dureri musculare, temperatură mai mare de 38 de grade Celsius se recomandă consultarea medicului de familie", se precizează în comunicatul primit la redacţie. (F.R.)

---

    Pe parcursul anului 2003, situaţia proiectelor SAPARD selectate şi contractate sau în curs de contractare în Regiunea 7 Centru din care face parte şi judeţul Alba se prezintă astfel: 58 de proiecte din care 39 sunt pe infrastructură iar restul au ca obiect procesarea produselor agricole. Valoarea acestor proiecte este de 2100 miliarde lei (53 de milioane Euro), pe partea de infrastructură suma fiind de 33 milioane Euro, iar restul revenind proiectelor pentru procesarea produselor agricole.(R.J.)

---

    În urmă cu ceva vreme, ziarul Unirea a publicat numeroase materiale prin care solicita consilierilor judeţeni să folosească votul electronic la aprobarea proiectelor de hotărâre. Atrăgeam atenţia, la momentul respectiv, că este păcat ca o instalaţie modernă, ne­cesară de altfel, în care s-a băgat peste 1 miliard de lei, să nu fie utilizată. Mai spuneam că numeroase conflicte în interiorul CJ Alba s-au declanşat de la numărarea manuală a voturilor, Opoziţia a­cuzând Puterea că "fură" la vot. Eforturile noastre se văd răsplătite odată cu începerea noului an, pentru că membrii Delegaţiei Per­manente au decis în prima lor întâlnire să uzeze de votul electronic. Şi cum simularea s-a încheiat cu bine, s-a trecut la votarea pro­iectelor de hotărâre. Aşadar se poate, numai să se vrea. Să vedem însă cum se vor descurca şi cei 39 de consilieri locali, mai ales că interesele asupra modalităţii de vot sunt diferite. Mai bine mai târziu, decât niciodată.(F.R.)

---

    Asociaţia "A.S. 2001 Alba Iulia" a derulat proiectul "Tineri infor­maţi - Tineri puternici", finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba. Acest proiect a fost o continuare a unui proiect mai vast, cu aceeaşi denumire, derulat pe o perioadă de 10 luni, fiind finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor Phare.
    "Grupul ţintă căruia s-a adresat proiectul a fost constituit din 70 tineri cu vârste de peste 14 ani, rezidenţi ai Centrelor de Plasament Blaj, Obreja şi Cugir şi ai Caselor de Tip Familial Alba Iulia, Abrud şi Aiud. Proiectul "Tineri informaţi - Tineri puternici" va fi continuat prin resurse proprii asociaţiei noastre, căutându-se în continuare şi alte surse de finanţare", ne-a informat preşedinta asociaţiei amintite, Adriana Mioara Todorean. (F.R.)

---

    În cursul anului 2003, inspectorii OJPC Alba au aplicat amenzi ce totalizează peste 2,1 de miliarde de lei, mai bine de 1,3 de miliarde de lei din această sumă revenind persoanelor juridice, iar 762 de milioane de lei persoanelor fizice, ne-a informat şeful OJPC, ing. Ioan Pleşa. În aceeaşi perioadă, amenzile încasate operativ însu­mează 618,7 de milioane de lei, iar vărsămintele din amenzi la bugetul statului reprezintă aproape 1,4 miliarde de lei. (A.D.T.)