Intens mediatizată, lansarea în politică a lui Gigi Becali, patronul Stelei, este un fapt perfect normal într-o lume ca a noastră în care, dacă ai carte, în mod sigur nu vei avea parte de privilegiile din care se înfruptă cu linguroiul cohorte întregi de fripturişti ai tranziţiei, de la politicieni fără nici un Dumnezeu la afacerişti veroşi ce roiesc în jurul potentaţilor zilei pentru a beneficia ba de o privatizare mă­noasă, ba de ştergerea ori reeşalonarea datoriilor la bugetul de stat, ba de credite preferenţiale, pe cât posibil nerambursabile, şi nu în ultimul rând, de clemenţa Justiţiei.
    Legătura indestructibilă dintre putere şi avere a fost pusă în evidenţă şi de studiul "Monitorizarea declaraţiilor de avere ale par­lamentarilor României, legislatura 2000-2004". Realizat de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, studiul publicat luna trecută conţine date foarte inte­resante. O analiză a lui, fie ea şi superficială, denotă faptul că cei mai înstăriţi dintre politicieni sunt par­lamentarii PSD, averile lor, ca şi ale altora, din alte formaţiuni, fiind corelate cu accederea lor la putere. Senatorul PSD Nicolae Văcăroiu, de exemplu, a dobândit toate bunurile declarate (două case de locuit, una de vacanţă şi patru terenuri), în timpul sau după încheierea mandatului de prim-ministru. La rândul lui, senatorul UDMR Verestoy Attila a agonisit toate bunurile declarate (două terenuri, trei apartamente, o casă de vacanţă, un autoturism), după ce formaţiunea sa politică a intrat la guvernare, în legislatura 1997-2000 şi ulterior. În cazul senatorului PSD Doru Ioan Tărăcilă, majoritatea bunurilor declarate (clădiri şi autoturisme) au fost achiziţionate în timpul sau după încheierea mandatului de ministru de Interne. Nici senatorul PD Radu Vasile nu face excepţie, toate bunurile declarate (un teren agricol, casa de locuit şi un autoturism) fiind cumpărate în timpul sau după încheierea mandatului de prim-ministru.
    Dacă imediat după Revoluţia din decembrie 1989, parla­mentarii PSD nu s-au aruncat pe terenurile agricole, ei au recuperat han­dicapul cumpărând foarte multe asemenea proprietăţi între 1993-1996, dar mai ales după 2001, când au revenit la putere. În acest moment, zestrea lor este de 340 de hectare de teren agricol însuşite în perioadele menţionate. Pe de altă parte pesediştii deţin 80% din totalul terenurilor intravilane aflate în proprietatea par­lamentarilor. Parlamentarii PSD au manifestat un interes accentuat şi pentru casele de locuit şi casele de vacanţă, ei deţinând primul loc şi la acest capitol.
    Cât despre parlamentarii PNL, aceştia au achiziţionat peste 100 de hectare de teren agricol după 2001, în legislatura 1997-2000 ei împroprietărindu-se cu 61 de hectare. Interesant e faptul că peste jumătate din terenurile intravilane deţinute de penelişti au fost dobândite înainte de 1989.
    Parlamentarii UDMR au manifestat o dorinţă constantă de a achiziţiona terenuri agricole, ei îmbogăţindu-şi patrimoniul în fiecare legislatură.
    Senatorii şi deputaţii PRM au fost atraşi mai ales de terenurile forestiere, achiziţiile lor din domeniu triplându-se în actuala le­gis­latură. În privinţa terenurilor intravilane, peremiştii se află pe locul doi, după PSD. Şi la numărul de case oamenii lui Vadim, apărătorul săracilor, se află pe locul secund, dar la o distanţă destul de mare de colegii din PSD.
    Parlamentarii PD au început să fie mai interesaţi de case din 1997, mai mult de jumătate din proprietăţile lor de acest gen fiind achiziţionate după data amintită.
    Şi în privinţa conturilor de peste 10.000 de euro parlamentarii noştri pot să doarmă liniştiţi. PSD conduce iarăşi detaşat, cu 68% dintre parlamentari aflaţi peste acest prag. Urmează PNL cu 10%, PRM cu 8% şi PD cu 6%.
    În aceste condiţii, cum să nu vrei să fii la putere, iar dacă eşti, cum să nu faci totul ca să rămâi acolo?