Iarna nu-i ca vara - dixit marinarul de cursă lungă, alias primarul general al Capitalei. Nimeni nu e bătut în cap să nu înţeleagă acest fapt. Se vede acest lucru după cum ştiriştii din presă şi radio­tele­viziune încropesc grupajele de ştiri. Deşi e alb, anotimpul iernii e extrem de cenuşiu, de sărac în evenimente. Noroc cu cameramanii şi reporterii care se luptă cu gerul şi viscolul şi surprind imagini terifiante de pe şoselele îngropate în nămeţi ale patriei, de starea de criogenie pe care o îndură oamenii mânaţi de întâmplările vieţii de la Satu Mare la Bucureşti sau Constanţa, de cei care ajung degeraţi de frig la serviciile de urgenţă ale spitalelor. Cei cărora li s-au strepezit sufletele de show-urile ce frizează decenţa de pe micile ecrane privesc emisiunile pentru că nu au ce face altceva: agricultură nu, şantierele de construcţii sunt îngheţate, nici chiar fierăstraiele mecanice nu mai zumzăie în codrii patriei. Şi atunci nu-ţi rămâne decât să te gândeşti la senzualele şolduri ale primăverii, când dai cu geana de frunza şi iarba verde a câmpurilor, când auzi clipocind râurile. Da, întotdeauna iarna a fost mai plicticoasă, de aici se spunea că atunci când nămeţii ajungeau să astupe geamurile caselor ţărăneşti, bătrânii stăteau la taifas la gura sobei şi depănau amintiri.
    Mai sparg gheaţa plictisului naţional declaraţiile-petarde ale unor politicieni, păţania vânătorească a ministrului Agriculturii, petrecerea Sfântului Ion la Cotroceni, anunţarea candidaţilor partidelor la înaltele funcţii în stat şi la micile moşii locale. Dar, în foamea de subiecte, presa şi televiziunea se ocupă foarte pe larg de aşa zişii manageri ai fotbalului, de istericalele verilor Becali cu care se deschid şi se-nchid programele de televiziune, iar cotidianele le acordă spaţii mari. Tot a doua zi, dai de veşti despre Mutu şi Chivu, care sunt cei mai tari din parcare şi mai bănoşi, de legăturile amoroase cu diverse staruri şi dive, cărora le fac cadou câte un inel cu diamante de nu ştiu câte sute de mii de euro. E plină presa de femei dezirabile, de cupluri pe cale de a se destrăma sau închega, de businessmeni şi mafioţi, demnitari, de fotbalişti şi manelişti, de alţi oameni cu bani şi cu putere ce folosesc demoazelele pe post de simboluri ale parvenirii. Cei care se afişează cu automobile, ceasuri şi costume ţipător de scumpe nu se simt împliniţi dacă nu au alături o pipiţă cu alură de manechin. Picioarele lungi şi bustul avântat al însoţitoarelor se vând la preţ de vile-castel. Nu suntem pudibonzi, dar nici să vezi cum se fâţâie, în diverse show-uri, trupuri mai mult dezvelite decât îmbrăcate, nu e o treabă normală.
    Apoi vin maneliştii cu celebrii Mătrăguna, Vali Vijelie şi Adrian Copilul Minune ş.a. care ne trag câte un damf oriental ca şi când noi n-am avea folclor, rapsozi şi menestreli de clasă. Auzim că Vali Vijelie a înnebunit Londra cu parangheliile lui. Domnilor de la CNA, dacă nu aveţi ce să ne oferiţi, daţi-ne mai bine filme care ne-au încântat tinereţea şi ne fac să vibreze şi acum sufletul în noi. Programaţi filme ca "Zboară cocorii", "Al 41-lea", "Gară pentru doi", "Călăuza", "Titanic", "Pe aripile vântului". Că bine zicea un mare scriitor spaniol care se adresa românilor cu următorul sfat: "Nu ajută la nimic să câştigi milioane la ruletă, dacă ruleta se află pe Titanic. De aceea vă sugerez să salvaţi Titanicul şi apoi să câştigaţi la ruletă!". Ce opinie aveţi domnilor politicieni? Sau domniile voastre nu pun preţ pe cultură, ci pe pâine şi circ...