"Cel mai mare poet al românilor", "Luceafărul poeziei româneşti", "Steaua liricii române" sunt doar câteva dintre sintagmele care au făcut carieră în exegeza şi publicistica operei lui Mihai Eminescu. O carieră atât de îndelungată, încât uneori ne par doar nişte şabloane pe care le repetăm mereu şi mereu la fiecare 15 ianuarie. Parcă nu mai găsim alte cuvinte pentru a descrie importanţa lui Mihai Emi­nescu în cultura română. Iar încercarea este privită uneori cu scepticism, alteori cu amatorism şi luată în derâdere. Să nu uităm că în urmă cu câţiva ani Mihai Eminescu a fost atacat pe nedrept, într-o încercare eşuată de minimalizare.
    Dar dacă opera sa poetică este destul de bine cunoscută, mai puţine se ştiu despre proză sau articolele politice. Iar Mihai Emi­nescu este valoros pentru toate acestea. Şi pentru că nu vrem să cădem în greşeala unei exegeze amatoriste vom da cuvântul criti­cilor:
    *Tudor Vianu în "Studii de stil şi artă literară" scria că: "Eminescu a dat poeziei româneşti dimensiunile care-i lipseau înainte. Lumea în care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate în spaţiu şi în timp şi în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc şi până în concepţiile cele mai înalte ale raţiunii. Prin aceste caractere ale poeziei sale, aşa cum le luminează epitetele ei cele mai caracteristice, Eminescu este unul dintre reprezentanţii cei mai străluciţi ai epocii deschise odată cu anul 1848, printre ai cărei scriitori el a recunoscut în "Epigonii" pe înaintaşii săi. (...) Eminescu li se alătură, în generaţii următoare, nu numai prin poetizarea trecutului generos, a basmelor, legendelor şi tradiţiilor populare, dar şi prin acea sensibilitate pentru vechimea înfăţişărilor din jurul său, despre care ne vorbeşte unul dintre epitetele sale cele mai caracteristice. Gândirea eliberată vrea să pătrundă până în adân­cimea sufletului omenesc, să sondeze misterele naturii şi să se ridice până la concepţiile mai generale ale inteligenţei, până la cunoaşterea legilor eterne ale naturii."
    *Şerban Cioculescu scrie în "Eminesciana": "Violenţele verbale, destul de frecvente în articolele lui Eminescu, nedreptăţile aduse unor adversari de bună credinţă, cum a fost C.A. Rosetti, pornesc la Eminescu dintr-o sinceră repulsie pentru reprezentanţii libera­lismului, cărora le suspectează în fiecare clipă intenţiile.
    Ele nu se explică numai prin stilul ziaristic al epocii, aşa cum au fost lămurite de unii pioşi exegeţi eminescieni, ci mai ales prin instinctiva neîncredere a patriotismului organic, faţă de cel teoretic al liberalilor, contrazis de cosmopolitismul naşterii şi al ideilor. Oricât ar displăcea calificativul de pamfletar, încredinţat gazetarului politic, atât de necruţător cu persoana fizică şi morală a adversarilor, trebuie să recunoaştem în Eminescu pe unul dintre cei mai reprezentativi dintre pamfletarii noştri. De altfel se cuvine să precizăm că însuşirea de pamfletar nu devine infamantă decât în împrejurarea venalităţii. Prin dezinteresarea sa absolută, Eminescu oferă tipul ideal al pamfletarului de mare clasă, care n-a urmărit înjosirea adversarilor decât în vederea triumfării cauzei drepte."

---

      - D-le Dăncilă, aţi preluat oficial frâiele primăriei municipiului Sebeş într-un moment în care această entitate administrativă era considerată un etalon în peisajul judeţului Alba, datorită prede­cesorului dvs. Mugurel Liviu Sârbu. În timpul relativ scurt de la instalare, credeţi că aţi reuşit să menţineţi ştacheta la acelaşi nivel? Concret care ar fi realizările noului primar al municipiului Sebeş?
    - Nu mi-a fost deloc teamă că nu mă voi putea descurca în această nouă postură, deoarece, ca viceprimar al municipiului, împreună cu primarul Mugurel Sârbu, am format o echipă remarcabilă şi eram în temă cu toate acţiunile pe care le derula administraţia Sebeşului. Într-adevăr, moştenirea lăsată de dl. Sârbu a fost una deosebită şi am încercat şi spun că am şi reuşit să satisfac pretenţiile exigente ale cetăţenilor noştri. Nu am avut prea mult timp la dipoziţie pentru a mă lansa în obiective de mare anvergură, dar a fost suficient pentru ca lumea să conştientizeze faptul că Sebeşul nu a rămas al nimănui. Concret, în cele câteva luni de mandat am căutat să mă aplec asupra problemelor din Sebeş dar şi din localităţile componente Petreşti, Lancrăm şi Rahău. Astfel, referitor la Sebeş ar fi de remarcat următoarele lucrări: finalizarea trotuarelor de pe B-dul Lucian Blaga, în valoare de peste 1,3 miliarde lei; reparaţia sistemului de iluminat public în cartierul Lucian Blaga - 100 milioane lei; introducerea curentului şi a utilităţilor în cele două blocuri construite în regim ANL, lucrare estimată la peste 1 miliard lei; montarea de ornamente luminoase - 100 milioane lei; sădirea a peste 300 de pomi ornamentali; refacerea cu asfalt a străzii Bistrei, precum şi a unei porţiuni din strada Decebal. Aş menţiona înmânarea cheilor de la apartamentele unui bloc ANL unui număr de 24 de familii tinere din oraş care s-au mutat în casă nouă chiar în ajunul Crăciunului. În ceea ce priveşte localitatea Răhău, aici am efectuat lucrări de refacere a asfaltului - 800 milioane lei, am zugrăvit Căminul Cultural, am refăcut Monumentul Eroilor, s-au amenajat unele drumuri neasfaltate şi am acordat sprijin financiar pentru organizarea manifestării "Fiii satului". La Petreşti am reuşit să introducem apa potabilă pe încă două străzi, s-au refăcut unele drumuri neasfaltate, s-a amenajat izvorul situat la marginea localităţii şi, poate cel mai important, s-a introdus în premieră iluminatul ornamental. În fine, la Lancrăm am avut personal numeroase discuţii cu cetăţenii vizavi de introducerea apei potabile şi a canalizării, iar pentru 2004 avem cuprinse în program aceste lucrări la care se adaugă şi continuarea asfaltării unei străzi pe o porţiune de 600 metri. La toate acestea aş mai adăuga şi nenumăratele întâlniri avute cu bătrânii oraşului din Sfatul Înţelepţilor, cu romii de pe raza municipiului şi întrunirea săptămânală a Consiliului Consultativ al Sebeşului. Nu aş vrea să trec cu vederea nici implicarea mea foarte serioasă în organizarea Referendumului pentru adoptarea noii Constituţii, Sebeşul având unul dintre cele mai ridicate procente de participare din judeţ.
    - Municipiul Sebeş mai este cunoscut în judeţ şi prin bogata sa activitate culturală. Cum aţi acţionat în acest sens?
    - Aşa este, municipiul Sebeş se poate mândri cu o intensă activitate culturală, şi eu nu puteam decât să continui această tradiţie. Printre cele mai apreciate acţiuni desfăşurate de primărie pe această linie se numără organizarea unor manifestări dedicate împlinirii a 85 de ani de la Marea Unire de la 1918. Apoi au mai avut loc: o seară de poezie "Radu Stanca" care s-a desfăşurat în sala cu acelaşi nume din cadrul primăriei; festivalul de muzică populară "Felician Fărcaşu"; un program de colinde susţinut de fiecare unitate de învăţământ din oraş, după care am acordat mai multe cadouri elevilor. Firesc, şi în 2004 vom menţine la cele mai înalte cote pulsul cultural al oraşului.
    - Actualul primar al Sebeşului, mai este cunoscut opiniei publice şi prin pasiunea sa pentru sport, dumneavoatră fiind de altfel preşedintele CSM Sebeş, precum şi antrenorul echipei masculine de handbal. Care este la ora actuală situaţia clubului sportiv şi care este adevărul în legătură cu un posibil transfer al echipei de fotbal Minaur Zlatna la Sebeş?
    - În prezent la CSM Sebeş, funcţionează două secţii. Prima este handbalul unde avem două formaţii care activează în Liga naţională (fetele) şi în divizia A - seria a doua (băieţii). În ceea ce priveşte echipa feminină, vom evolua în continuare în grupa pentru locurile 9-14, având ca şi obiectiv evitarea retrogradării. La masculin, în acest moment, suntem clasaţi pe locul 6 cu plus 4 la "adevăr" păstrând în contiuare şanse pentru a accede în grupa de elită a handbalului românesc. Este un obiectiv foarte îndrăzneţ, ţinându-se cont că handbaliştii sunt în primul lor an de divizia A şi mai ales sunt foarte tineri. Având în vedere timpul foarte mare pe care mi-l ocupă activităţile din cadrul primăriei, nu mă mai pot achita şi de sarcinile tehnice ale formaţiei, astfel că am numit un alt antrenor. A doua secţie a clubului este fotbalul, echipa activând în divizia D unde se situează pe locul 8, constiutind ca şi până acum de altfel, o pepinieră pentru echipele din Petreşti şi Alba Iulia. Referitor la Minaur Zlatna, vă pot spune că în urmă cu câteva zile a avut loc la primăria municipiului Sebeş o întâlnire la care alături de subsemnatul au participat prefectul Mugurel Sârbu, preşedintele FC Apulum Unirea, Viorel Măluşel şi câţiva oameni de afaceri unde s-a discutat posibilitatea ca din returul actualei ediţii de campionat, formaţia satelit a albaiulienilor să evolueze pe terenul din Sebeş - Arini. Deocamdată nu s-a ajuns la nici un consens, dar negocierile vor continua şi în zilele următoare.
    - Trecând la 2004 şi la proiectele propuse, v-aş întreba dacă veţi mai candida pentru un nou mandat?
    - Vă spun sincer încă nu m-am hotărât definitiv, dar este foarte posibil să mă număr printre candidaţii la obţinerea unui nou mandat în fruntea Primăriei municipiului Sebeş.
    - Care sunt obiectivele majore aflate în atenţia administraţiei municipului Sebeş, pentru anul care tocmai a început?
    - Bugetul Primăriei municipiului Sebeş pentru anul 2004 va fi de aproximativ 190 de miliarde lei, din care 45 de miliarde sunt destinate investiţiilor. Din această sumă, 15 miliarde lei vor proveni din emiterea unei noi serii de obligaţiuni municipale. Referitor la obiectivele pe care le vom ataca în acest an pot să enumăr printre altele: reabilitare apă-canal Sebeş; alimentare cu apă şi canalizare Petreşti; reamenajare exterioară a cartierului Aleea Parc; reamenajare exterioară a Cartierului Valea Frumoasei; modernizarea sistemului rutier pe străzile Avram Iancu, Ciocârliei, Ştefan cel Mare, Sava Henţia, Horea plus continuarea acestor lucrări în Lancrăm şi Rahău; extindere reţele de apă pe străzile Stejarului, Lemnarilor şi Ogorului; se va executa proiectul tehnic pentru extindere reţea canalizare Lancrăm; se va amenaja un bloc cumpărat de primărie de pe strada Mihail Kogălniceanu; extindere reţea de apă pe strada Nouă din Lancrăm; construcţie sală de sport în Lancrăm; efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea de noi locuinţe prin ANL. De asemenea avem în vedere constituirea unui parteneriat public privat vizând rezolvarea problemei apei şi canalizării în municipiul Sebeş, la această oră existând o firmă interesată să lucreze cu noi. Apoi, vor continua, la fel ca şi în anii trecuţi să sosească investitori străini în oraş, fiind deja certă prezenţa a încă două societăţi italiene axate pe construcţia de mobilă. Tot în acest an, la iniţiativa d-lui prefect Mugurel Liviu Sârbu, municipiul Sebeş va beneficia de un modern iluminat public până în vară şi are şansa să-şi rezolve problemele de salubritate prin participarea la parteneriatul "Groapa ecologică". Am de asemenea convingerea că în 2004 Parcul Industrial Sebeş Alba va reprezenta o importantă pistă de relansare a activităţii economice din judeţ, de fapt acesta fiind şi ţelul pentru care a fost creat.

---

          Stimaţi colegi, medici din judeţul Alba, cei mai mulţi dintre noi au făcut singura politică compatibilă cu meseria noastră şi anume politica pentru sănătatea populaţiei. Foarte puţini medici au intrat în politică, majoritatea dintre noi preferând să-şi practice cu devotament şi abnegaţie meseria şi lăsând pe alţii să facă politică atât în judeţul nostru cât şi în ţară (avocaţi, oameni de afaceri, economişti, ziarişti, sportivi).
    În acest an 2004, stimaţi colegi medici, vă rog, vă implor să nu mai staţi pasivi ca nişte spectatori în faţa scenei, ci, cei mai buni dintre dumneavoastră să candidaţi pe listele electorale ale tuturor partidelor politice şi să câştigaţi un loc eligibil în aparatul politic al judeţului nostru, devenind actori principali. Numai aşa puteţi să fiţi mai aproape de putere, numai aşa puteţi să decideţi ca o parte din bugetul local să se îndrepte spre spitale pentru aparatură medicală, pentru asistenţă primară şi secundară, pentru îngrijirea medicală a celor handicapaţi şi a pensionarilor neajutoraţi. Numai aşa vom reuşi să ne facem ascultaţi, numai aşa vom putea să canalizăm banii strânşi de Casele de asigurări de sănătate spre sănătate.
    La începutul acestui an, vă rog, stimaţi colegi, să apelaţi la Consiliile locale descentralizate (Consiliul judeţean, Consiliul municipal, Consiliul comunal) pentru ca o parte din bugetul local pe 2004 să se îndrepte spre spitale şi spre asistenţa medicală primară, deoarece comunitatea locală are datoria morală şi legală de a asigura starea de sănătate a populaţiei. Spitalele vor rămâne în continuare pilonul principal al stării de sănătate în România. (dr. Mircea FRENŢIU, medic primar chirurg, director al Spitalului Municipal Blaj)

---

    Începând de miercuri şi până luni, echipe mixte ale CJ Alba şi SC APA CTTA SA se vor deplasa în teritoriu pentru a pune la punct detaliile referitoare la fuziunea dintre societatea judeţeană de apă şi societăţile locale. Aşa cum v-am mai informat, se are în vedere crearea unui operator unic de apă la nivel judeţean, pentru punerea în aplicare a programului SAMTID. Acesta are o valoare totală de circa 13 milioane de Euro şi urmează să fie finanţat din fonduri ale Uniunii Europene. (F.R.)

---

    Anul trecut, statul s-a împrumutat de 700 de milioane de euro de pe piaţa internaţională. Acoperirea acestor cheltuieli nu se face prin rectificarea bugetară ce a avut loc. Mai mult de atât, urmează ca anul acesta statul să se mai împrumute de încă 1 miliard de euro. Unde se vor duce aceşti bani? Este puţin probabil ca într-un an electoral să se aibă în vedere o scădere a veniturilor sau să se urgenteze achitarea datoriei externe. Deci, vor spori cheltuielile mai puţin productive, precum cele din campania electorală. (S.T.)