Fără îndoială, cea mai neiertătoare boală de pe vremea Mântui­torului era lepra. Nu avea leac şi pe deasupra mai era şi molip­sitoare, motiv pentru care cei atinşi de această maladie trebuiau izolaţi de oamenii sănătoşi sau de cei ce sufereau de alte boli.
    Locurile unde trăiau nu erau în spitale, în sanatorii sau în centre civice ci în pustie, unde erau pândiţi de un duşman în plus, anume de fiarele sălbatice din care pricină erau siliţi să se strângă în grupuri mai numeroase pentru a se apăra. Lepra era cea mai dezgustătoare boală, pentru că-l punea pe bolnav în situaţia de a privi cum se desprinde carnea de pe el, se vedea cum se împu­ţinează pe zi ce trece până nu mai rămânea decât o umbră înfri­coşătoare, care în final îşi dădea duhul.
    Într-o situaţie similară se găseau şi cei zece leproşi pe care i-a întâlnit şi vindecat Mântuitorul. A fost un caz fericit, când credinţa bolnavilor s-a întâlnit cu mila Atotputernicului şi a rezultat o lecţie de viaţă pe care nu trebuie să o pierdem din vedere nici cei ce trăim la aproape două milenii după cele petrecute atunci. De ce, pentru că problema leprei n-a fost rezolvată definitiv nici atunci, nici mai târziu şi nu e rezolvată nici acum.
    Cu acel prilej, Mântuitorul a demonstrat clar că boala este vindecabilă dar nu o vindecă fără participarea noastră. În afară de creaţie, când omul a fost făcut fără să fie întrebat, Dumnezeu îl face pe om coautor la toate lucrările care privesc mântuirea lui, ori se vede că la acest capitol creatura este mereu restantă, motiv pentru care bolile şi neputinţele sufleteşti şi trupeşti continuă să năpă­dească şi să stăpânească suprafeţe întinse din ogorul fiinţei umane.
    Unii comentatori, interpretând alegoric această întâmplare, sunt de părere că cei zece leproşi simbolizează fiara din Apocalipsa XIII , 1 „care avea zece coarne şi şapte capete şi pe coarnele ei zece steme şi pe capete: nume de hulă"; alţii au asemănat pe leproşi cu cele zece porunci bolnave total nesocotite. Chiar acum stau cu Scriptura deschisă la Ieşire cap.XX, unde se află cele zece porunci sau decalogul pe care Dumnezeu prin Moise l-a dat poporului ales ca ghid şi îndreptar de viaţă. Este uşor de observat că nimic n-a rămas neatins de urgia omenească. Toată legea Dumnezeiască a fost făcută ţăndări de agresiunea violentă a omului, care s-a ames­tecat în cele mai intime lucrări ale lui Dumnezeu. Dacă la darea Legii poporul nu avea voie să se apropie nici măcar de muntele cel sfânt în jurul căruia Moise a tras brazdă, mai târziu răufăcătorii au intrat cu brutalitate în pământul sfânt şi au semănat neghina prin grâ­ul cel curat.
    Sf. Vasile cel Mare (sec.IV) a făcut primele aşezăminte de ocro­tire socială din era creştină. Printre aceste aşezăminte a construit şi o leprozerie unde a strâns pe toţi leproşii tratându-i personal cu a­tâta dragoste încât sărutându-le şi rănile, mulţi se vindecau. Este o me­todă de taumaturgie pe care până la el nimeni n-a mai practicat-o.
    Exemplul Mântuitorului, care a vindecat pe cei zece, şi cel al Sfântului Vasile, care, ignorând primejdia molipsirii, au demonstrat că dragostea faţă de omul aflat în suferinţă este mai tare decât boala. Acest lucru să fie îndemn şi pentru noi cei tari în şovăială şi zăbavnici în facerea de bine, dar care printr-o modificare de atitudine şi accelerare de ritm pe calea binefacerii, ne putem apropia fie şi la scară mică de cele două mari exemple pe care le-am pomenit mai sus. (Pr. Petru PINCA)

---

    Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Coman­damentului Judeţean de Jandarmi Alba, mr. Toader Popa, în ultimul trimestru al anului 2003, au fost amendate 29 de persoane surprinse la cerşit. În prima jumătate a lunii ianuarie 2004, jandarmii au amen­dat deja 21 de persoane surprinse la cerşit, dintre care 8 au fost "taxate" marţi, 13 ianuarie, zi de piaţă la Alba Iulia. "Din punctul nos­tru de vedere nu considerăm că acţiunile din 2004 ar reprezenta o "ofensivă" împotriva fenomenului cerşetoriei ci este vorba doar de o continuitate pe această linie, demarată la intrarea în vigoare a Legii 61/1991" declară col. Aurel Capătă, adjunctul comandantului CJJ Alba.
    Totodată, dânsul a apreciat că la Alba Iulia nu există cerşetori a­gresivi, catalogând drept "fenomen izolat" incidentul consumat zilele trecute la Alba Iulia când mai mulţi responsabili guvernamentali au fost traşi de haine de cerşetori pentru a primi bani. Mr. Toader Popa a mai precizat că jandarmii nu au locaţii fixe în care să acţioneze cu predilecţie împotriva cerşetorilor. Acesta a mai spus că a întâmpinat chiar opoziţie verbală din partea unor cetăţeni atunci când jandarmii au acţionat împotriva cerşetorilor, mai ales în zona lăcaşelor de cult. Col. Capătă a subliniat că în prezent există suspiciuni serioase cu privire la fenomenul organizat al cerşetoriei, însă filiera acestora este foarte maleabilă, datele de identitate ale celor surprinşi la colţ de stradă fiind foarte greu de confirmat. Reprezentanţii jandarmeriei au mai precizat că vor continua acţiunile de stopare a ascensiunii fenomenului cerşetoriei. (N.I.T.)

---

    În ultima şedinţă a Consiliului local al municipiului Sebeş des­făşurată în urmă cu două zile a fost adoptat bugetul localităţii pe a­nul în curs. Astfel, veniturile municipiului Sebeş au fost estimate la suma de 166 de miliarde de lei, din care 87 de miliarde lei vor re­prezenta veniturile proprii. Investiţiilor le-a fost alocată suma de 47 miliarde lei, o parte însemnată din această valoare (15 miliarde lei) urmând să provină dintr-o nouă emisiune de obligaţiuni municipale. De menţionat, de asemenea, că la capitolul "Asistenţa socială" a fost stabilită suma de 19 miliarde lei, iar cheltuielile salariale ale a­pa­ratului propriu al Primăriei vor fi de circa 11,2 miliarde lei.(R.J.)