Problema închiderii SC Ampelum Zlatna, care devine efectivă cu data de 7 februarie, a fost prezentată şi disecată în cadrul unei con­ferinţe de presă la care au participat viceprimarul oraşului Zlatna - Daniel Negrea şi consilierii locali PD - Gheorghe Muşat şi Alexandru Olălău. Cunoscând bine atât situaţia intreprinderii (au fost angajaţi ai SC Ampelum), cât şi pe cele legate de administraţia locală, ima­ginea prezentată nu este prea îmbucurătoare.
    Astfel, 1020 de angajaţi ai SC Ampelum au primit preaviz de înce­tarea activităţii cu data de 7 februarie. Au mai rămas câţiva angajaţi: conducerea intreprinderii, lucrătorii de la staţia de tratare a apei potabile, paznici... Trebuie remarcat că unii dintre angajaţii SC Am­pelum care au primit preaviz nici acum nu cred că între­prinderea se va închide, deşi lucrurile sunt cât se poate de clare. SC Ampelum se închide prin lichidare voluntară, negociată de conducerea între­prinderii şi acceptată de sindicat! În cursul zilei de luni, 2 februarie, disponibilizaţii s-au adunat în curtea intreprinderii într-un miting care apoi s-a mutat în faţa Primăriei oraşului Zlatna. Nemulţumirea lor era legată de faptul că încă nu s-au plătit drepturile salariale pe luna ianuarie 2004, pentru care ar fi necesare 5,6 miliarde de lei şi în­grijorarea că după această dată nu vor mai avea cui să se adreseze pentru primirea banilor.
    Asta pentru că o parte din banii necesari s-au obţinut prin vân­zarea unei locomotive cu suma de 3,6 miliarde de lei, urmând ca celelalte 2 miliarde necesare să se obţină prin hotărâre de guvern. O altă nelinişte este generată de faptul că SC Ampelum nu a mai plătit contribuţiile la fondul de şomaj din anul 1997 şi deci oamenii erau nesiguri dacă vor primi ajutor de şomaj sau nu. Se pare că-l vor primi, aşa cum i-a asigurat prefectul judeţului - Mugurel Sârbu. În urma acestor asigurări, mitingul s-a spart pe la orele 20.00.
    Dar, problemele abia acum încep! Pentru Primăria oraşului Zlatna lichidarea SC Ampelum este o mare problemă, dacă e să ne gân­dim numai la obligaţia asigurării apei potabile pentru populaţie. Staţia de tratare a apei potabile este deservită de SC Ampelum. Alături de căminul de nefamilişti şi de două drumuri de acces ea a fost oferită spre preluare primăriei. Asigurarea funcţionării staţiei pe timp de o lună costă 2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă, de exemplu, aproape jumătate din veniturile încasate de Primăria Zlatna în cursul anului trecut. Căminul de nefamilişti aduce şi el cheltuieli mari. Acolo mai sunt acum ocupate 57 de camere, dar pentru că factura la curent nu a fost plătită, SC Electrica a debranşat obiectivul. Factura lunară se ridică la peste 300 de milioane de lei. Cum SC Ampelum nu o mai plăteşte, o soluţie ar fi ca unul dintre locatari să semneze contractul, dar la aşa sume cine se încumetă?
    Pentru contorizare separată (pe care ar putea-o face primăria) este nevoie ca acest cămin să treacă în patrimoniul primăriei. Dar asta nu se poate face deocamdată pentru că în Consiliul local Zlatna s-a decis să se ceară de la APAPS, pe lângă obiectivele oferite şi menţionate, trecerea în patrimoniul primăriei şi a cantinei SC Ampelum, a cabanei de la Feneşasa şi a stadionului. A fost înaintată deja o cerere în acest sens dar APAPS încă nu a răspuns. Cererea este motivată prin faptul că aceste obiective ar putea produce bani, care să fie folosiţi atât pentru întreţinerea lor, cât şi pentru uşurarea sarcinilor financiare care ar reveni administraţiei locale după preluarea celorlalte. Mai trebuie spus că SC Ampelum are datorii de peste 3,6 miliarde de lei către bugetul local.
    Nici cealaltă intreprindere de stat care a "ţinut" Zlatna până acum câţiva ani, am numit Exploatarea minieră, nu se simte mai bine, aici mai fiind angajaţi circa 130 de oameni. Datoriile acesteia către bugetul local sunt de circa 3 miliarde de lei. Şi exploatarea se pare că va fi în curând închisă. Rata şomajului la Zlatna fiind foarte mare, şi perspectivele oraşului sunt sumbre. De aceea consilierii locali prezenţi la conferinţa de presă fac un apel către toţi politicienii judeţului, ca uitând de interesele de grup sau electorale, să-şi dea mâna şi să gândească împreună soluţii. Una dintre ele ar fi desigur atragerea investitorilor. De aceea apelul se adresează şi agenţilor economici să vină să deschidă afaceri în Zlatna profitând de fa­cilităţile oferite de statutul de zonă defavorizată. Zlătnenii, spun ei, sunt dispuşi să lucreze orice, dar să lucreze.

---

    Raportul asupra stării învăţământului în primul semestru al anului şcolar 2003 - 2004, recent dat publicităţii de Inspectoratul şcolar judeţean Alba, relevă faptul că în judeţul nostru abandonul şcolar este constant. În cazul abandonului şcolar este vorba despre copiii necuprinşi în învăţământul obligatoriu, adică clasele I-VIII. Astfel, în perioada la care face referire raportul, în cazul ciclului primar aban­donul este de 0,34% adică din cei 17.108 elevi înscrişi la începutul anului şcolar 59 au abandonat studiile. La gimnaziu situaţia este puţin mai grea, procentul este de 38% adică din cei 19.158 de elevi înscrişi au renunţat la studii 73. Cifra totală de 132 de elevi care au abandonat cursurile este identică cu cea înregistrată la finele anului şcolar trecut. Putem presupune că majoritatea elevilor care s-au regăsit atunci în statistică la capitolul abandon şcolar sunt acolo şi acum.
    Lor li se adaugă elevii care au abandonat studiile la nivel liceal şi al şcolii profesionale sau de ucenici. Aici numărul celor care renunţă la şcoală este mai mare indicând un total de 390 de elevi, cei mai mulţi - 249 provenind de la şcolile profesionale. Printre unităţile şcolare care au un număr mare de elevi neşcolarizaţi se numără: Grupul şcolar "Dorin Pavel" Alba Iulia - 45, Grupul şcolar "Timotei Cipariu" Blaj - 35, Grupul şcolar "Avram Iancu" Aiud - 29, Grupul şcolar industrial Sebeş - 29.

---

    Oricărui om care are toate cele cinci simţuri intacte îi vine greu să înţeleagă frustrarea şi izolarea la care sunt condamnaţi suferinzii fără vedere, auz sau grai. La fel de greu de înţeles este şi faptul că orbii, surzii şi muţii, oricâtă valoare personală, intelectuală, ar avea, neputând comunica cu cei din jur, nu pot să-şi găsească un loc acceptabil în societate şi nici să-şi promoveze sau să-şi apere interesele. La bariera fizică, ridicată de handicap între ei şi semenii lor, se adaugă, din nefericire, bariera de mentalitate, deoarece majoritatea oamenilor "normali" sunt tentaţi să-i considere pe orbi, surzi şi muţi doar nişte handicapaţi, şi atât.
    În acest context, am fost deosebit de impresionat de iniţiativa Asociaţiei "Filantropia Ortodoxă" din Alba Iulia, de a derula un proiect pentru eliminarea acestor bariere. Proiectul a fost înaintat spre aprobare şi obţinere de finanţare la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH), în luna decembrie 2003 şi are drept scop formarea unei reţele de interpreţi ai limbajului mimico-gestic, la nivelul judeţului Alba. Valoarea totală a acestuia este 731,6 milioane de lei, din care 464,3 milioane de lei reprezintă finanţarea solicitată de la ANPH. Partenerii "Filantropiei Ortodoxe" în această iniţiativă sunt CRIPS Alba şi Direcţia Judeţeană de Asis­tenţă Socială (DJAS), care va monitoriza activităţile derulate în ca­drul proiectului. (I.H.)

---

    Ec. Nicolae Popa, preşedintele PUR (S-L) Alba, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de presă, că este posibil ca plecarea la PNL a preşedintelui PUR Sebeş, Jan Ionescu, să fi atras după sine şi plecarea a încă "249 de simpatizanţi, dar nu ştiu dacă toţi sunt de la noi". Vicepreşedintele cu IMM-urile din cadrul PUR Alba, ec. Ioan Căldare, a "apreciat" această plecare ca fiind "necavalerească", "prin uşa din dos" cu toate că înainte de transferul la liberali i se ceruse demisia de onoare. "Prin Sebeş se alertează lumea că a dispărut organizaţia locală PUR-Sebeş şi că Nicolae Popa vrea să facă alianţă cu PSD-ul, determinându-i astfel pe unii dintre foştii noştri membri să treacă la liberali" a subliniat Căldare. În com­pletare, preşedintele Nicolae Popa a precizat: "Am spus de zeci de ori că nu facem nici un fel de alianţă pentru alegeri. Suntem convinşi că vom accede singuri la primării şi în parlament".
    Ec. Ioan Căldare a considerat că, după plecarea lui Jan Ionescu, organizaţia PUR (S-L) Sebeş va cunoaşte în sfârşit dezvoltarea mult dorită, catalogându-l pe demisionar ca "o piedică în creşterea ca­litativă a organizaţiei PUR Sebeş" şi "o piedică în calea nominalizării unui candidat viabil şi credibil la Primăria Sebeş". Vineri, 6 februarie, la Sebeş se va desfăşura o şedinţă extraordinară a umaniştilor, sta­bilindu-se clar biroul de conducere şi principalele direcţii de acţiune.

---

    Referindu-se la acuzele aduse în presă la adresa Parcului In­dustrial Cugir şi la solicitarea unui spaţiu de către o firmă austriacă, preşedintele Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa, a ţinut să facă următoarele precizări: "Luni după amiază, am avut o discuţie cu dom­nul Cornel Dârjan, directorul general al U.M. Cugir, cu care a­vem o bună colaborare, pentru a ceda noi spaţii Parcului Industrial Cugir, care să fie oferite firmei austriece. Domnul Dârjan a promis că va analiza cererea noastră şi va identifica ce spaţii vor rămâne disponibile. Reafirm că P.I.C. este o reuşită şi bilanţul la un an şi jumătate de funcţionare dovedeşte acest lucru.
    Repet că vom face tot posibilul să onorăm cererea Consulatului Austriei. Dacă nu vom găsi spaţiu la Cugir, vom găsi cu siguranţă în altă parte. Ceea ce pot să vă spun este că firma austriacă va investi în judeţul Alba" - a concluzionat preşedintele Consiliului judeţean. (F.R.)

---

    Pe lista cu probleme ale judeţului Alba înaintată de către prefectul Mugurel Sârbu premierului Adrian Năstase a fost cuprinsă şi cea referitoare la reabilitarea clădirii în care funcţionează spitalul mu­nicipal Sebeş. Pentru realizarea acestui obiectiv, la care s-ar adă­uga şi unele dotări, este nevoie de aproximativ 3 miliarde lei. În bugetul local pe anul în curs s-au prevăzut 500 milioane lei, iar diferenţa, de 2,5 miliarde lei se speră a fi atrasă de la bugetul de stat cu sprijinul nemijlocit al primului - ministru. (R.J.)

---

    În cursul zilei de luni, două persoane din judeţul Alba şi-au pus capăt zilelor prin spânzurare, confirmând "trendul" în creştere la a­cest capitol în ultima vreme. Psihologii susţin că apropierea pri­mă­verii produce tulburări psihice, iar cei mai sensibili ajung la astfel de gesturi disperate. Primul caz pe care îl prezentăm este cel al unui bărbat din satul Câmpul Goblii, comuna Vinţu de Jos, care s-a spânzurat în şură, lăsând în urmă două fete de 13 şi 14 ani. Victima se numeşte Dorin Chirilă, de 45 de ani. Bărbatul a plecat de la cârciumă, a ajuns acasă şi s-a spân­zurat cu un şnur gros. Soţia decedatului a plecat cu ceva timp în urmă la muncă în Italia. Tot de un sfârşit tragic a avut parte şi Nicoleta Mercurean, de 24 de ani, din Câlnic. Fata a fost găsită de un frate în şura casei, spânzurată cu o sârmă.(F.R.)

---

    An de an toţi cei care tranzitau cel mai vechi oraş din România - Abrudul, ca să nu mai vorbim de localnici, erau îngroziţi de starea jalnică în care se găsea drumul care străbate localitatea. Acesta ajunsese într-un asemenea hal încât foarte puţini se mai încumetau să pătrundă cu maşinile în oraş, fiind preferată varianta ocolitoare, de pe dealurile din împrejurimi. Aspectul negativ sus-menţionat, semnalat de nenumărate ori în paginile ziarului nostru şi care nu făcea deloc cinste Abrudului, pare a fi de acum istorie, actualul primar Ştefan David izbutind ceea ce nu au putut alţii în peste 20 de ani de zile. În cursul anului trecut această cale de acces a fost reparată din temelii, iar acum, în plină iarnă, datorită intervenţiilor permanente ale utilajelor de deszăpezire, se prezintă într-o condiţie ireproşabilă. Un prim semnal că Abrudul încă nu a dispărut de pe hartă. Le aşteptăm pe următoarele. (R.J.)

---

    Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Dialog, Solidaritate Socială şi Familie Alba, în cursul lunii ianuarie 2004, 71 din cele 76 de primării din judeţ au transmis instituţiei raportul statistic privind ajutorul social acordat în luna decembrie 2003. Nu au comunicat aceste date primăriile comunelor Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Ciugud şi Gârda de Sus. Din centralizarea rapoartelor statistice rezultă că în luna decembrie 2003 au fost înregistrate 198 de cereri pentru acordarea ajutorului social, iar cumulat de la începutul anului, 2084 de cereri.
    La finele anului trecut, la cele 76 de unităţi administrativ teritoriale din judeţul nostru se aflau în plată 8258 de dosare, ceea ce repre­zintă 6,42 de dosare la 100 de familii. (R.J.)