Raul Rus, de 26 de ani, din Alba Iulia, zis Pricu, a părăsit România, cu destinaţia Spania, vineri, 23 ianuarie, ora 12.30, prin vama Nădlac, la bordul autoturismului înmatriculat AB-04-UAX. Pen­tru a obţine paşaport, el şi-a făcut mutaţie pe Sibiu şi tot de acolo i-a fost eliberat paşaportul. Din 2001 încoace, el a adunat din con­damnări şase ani şi jumătate de puşcărie, din care n-a executat nici o zi. Singura daună achitată statului român a fost plata unei amenzi penale de 100.000 de lei. La începutul acestui an - în 20 ianuarie - Pricu a scăpat de patru ani de închisoare sub acuzaţia de perver­siuni sexuale fiindcă procurorii au "omis" să ceară cazierul actu­alizat al infractorului, la dosar fiind admis un cazier din anul 2001. În septembrie 2003, Raul Rus a fost condamnat la un an de puşcărie, cu suspendarea executării pedepsei, pentru că i-a rupt maxilarul unui om de afaceri ungar, Ferencz Gabor, patron al unei discoteci din Alba Iulia. Omul a fost spitalizat 26 de zile şi supus unei intervenţii chirurgicale. Infracţiunea fiind săvârşită înainte de celebra Lege nr. 543/2002, pedeapsa a fost graţiată. În noaptea de 4/5 august 2001, Pricu şi doi prieteni de-ai săi au silit o tânără să facă sex oral. Cei trei nu şi-au recunoscut faptele şi au minţit instanţa, după cum au consemnat grefierii de şedinţă. În pofida argumentelor de la dosar, trei complete de judecată (Judecătoria Deva, Tribunalul Hunedoara şi Curtea de Apel Alba Iulia) au decis pedeapsa minimă pentru Pricu: trei ani cu suspendare şi 10 milioane de lei des­păgubiri morale acordate victimei pentru trauma suferită. În plus, procurorii n-au făcut apel la nici una dintre sentinţe. Deoarece condamnările s-au pronunţat într-un interval de patru luni, Pricu nu mai putea beneficia de suspendare. Oricât ar fi fost de miloasă instanţa, ea nu mai putea acorda clemenţă la un interval atât de scurt... În 4 februarie 2004, prim procurorul Vasile Luha din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia dă curs unei sesizări privind aceste anomalii în datarea cazierelor şi promite trimiterea spre rejudecare, la Judecătoria Alba Iulia, a tuturor dosa­relor penale care îl au ca subiect pe Raul Rus care acum este în Spania unde se ocupă, potrivit surselor noastre, cu ceea ce făcea şi în ţară...(B.I.U.)

---

      - Domnul vicepreşedinte, sunteţi artizanul înfocat al programului SAMTID, care a generat în ultima pe­rioadă de timp o dispută aprigă la nivel politic şi administrativ. Acum, după ce acest program a trecut o nouă fază importantă, vă rog să faceţi o trecere în revistă a modului în care a început totul.
    - Am simţit o mare satisfacţie când am reuşit să promovăm acest program, care constă practic în reabilitarea sis­temului de alimentare cu apă în muni­cipiile şi oraşele judeţului Alba. Este pentru prima dată când Consiliul Jude­ţean Alba realizează o asociere cu mai multe consilii locale, un parteneriat ex­trem de serios, pen­tru a susţine un proiect de 13 milioane de Euro. După cum ştiţi, politica Uniunii Europene este de a lucra în astfel de cazuri cu parteneri puternici, uniţi, care au capacitatea de a absorbi finanţările externe extrem de avantajoase. Dacă te uneşti, devii mai puternic, iar avantajul este că discuţiile se poartă cu o singură persoană sau conducere, nu cu zeci şi zeci de consilii de administraţie, unde primează interesele personale. SAMTID-ul a fost adus în judeţul Alba de deputatul Constantin Selagea, care mi l-a pus în braţe şi mi-a cerut sprijinul pe plan judeţean. Astfel de proiecte s-au scris în toată ţara, dar numai 16 au fost selectate, iar noi ne-am clasat pe primul loc. Aşa că era păcat să pierdem o asemenea şansă, mai ales că resursele noastre sunt aproape inexistente în schimbarea unor reţele de apă şi canalizare antice şi de demult. Din păcate, subiectul a fost politizat şi eram la un pas de a a arunca pe apa sâmbetei un pro­gram de 13 milioane de Euro. Mă bucur că în cele din urmă raţiunea a învins.
    Prima etapă a programului SAMTID a început cu realizarea Asociaţiei Apa Alba, ca rezultat al parteneriatului dintre CJ Alba şi 10 consilii locale şi municipale. A urmat un nou pas, constând în realizarea studiului de fezabilitate, după care proiectul a trecut prin furcile caudine ale Comitetului Naţional SAMTID şi ale Comisiei Delegaţiei Europene. Aşa s-a ajuns la a treia etapă şi anume crearea operatorului unic, SC APA CTTA SA, care a fost şi cea mai grea. Cele 10 consilii locale şi municipale urmau să adopte hotărâri de consiliu privind acceptul de a se implica în program. Odiseea o cunoaşteţi şi dumneavoastră. Cel mai greu ne-a fost să-i convingem pe consilierii de la Aiud şi de la Blaj, dar până la urmă am reuşit. Vreau să vă spun că numai la Aiud am fost de 9 ori, pentru discuţii pe această temă. Acum, când programul a trecut şi prin CJ Alba, nu ne mai rămâne decât să depunem actele, lucru pe care îl vom face chiar astăzi. Documentaţia conţine pe lângă hotărârile de consiliu şi datele pe care ni le-au cerut de la Bucureşti. Va urma apoi selectarea proiectantului, până în luna mai, şi a constructorului. Pe 15 aprilie vom şti exact dacă vom intra la finanţare, dar şansele sunt aproape de sută la sută.
    - Acum, când puteţi răsufla uşurat că programul a trecut la nivel judeţean, poate ar trebui amintiţi şi cei care au pus umărul la acest lucru.
    - Aşa cum am mai precizat, în primul rând îi mulţumesc domnului deputat Constantin Selagea, care a adus programul de la Ministerul Integrării şi Dezvoltării, consilierilor locali şi judeţeni care au înţeles importanţa adoptării acestui proiect şi în special primarilor din Alba Iulia, Mircea Hava, Blaj, Ioan Şolea şi Aiud, Liviu Octavian Rusu. Nu trebuie omişi nici colegii mei din PSD Alba, senatorul Cornel Fili­pescu, prefectul Mugurel Sârbu şi preşedintele Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa. Iar pe această listă îi includ şi pe cei care au lucrat la scrierea programului, colectivul de la CJ Alba şi PAEM. Mă bucur că am reuşit să învingem şi chiar să "demolăm" grupurile de interese care au pus avantajele lor mai presus de cele ale unui întreg judeţ.

---

    În noaptea de luni spre marţi a nins puternic în zona Munţilor Apuseni. În doar câteva ore, stratul de zăpadă depăşea 50 de cm la Arieşeni şi se apropia de aceste valori la Roşia Montană şi Abrud. Circulaţia a fost îngreunată de faptul că zăpada a fost viscolită, chiar dacă echipajele de la drumuri au acţionat încă de la căderea primilor fulgi. Cel mai greu se circula pe Dealul Mare, unde pe carosabil persista un strat de câţiva centimetri de zăpadă îngheţată şi bătătorită.(F.R.)

---

    În cursul zilei de ieri, peste 300 de salariaţi ai SC Ampelum s-au adunat din nou în curtea fabricii, dorind să afle cu exactitate când îşi vor primi banii care le-au fost promişi în urma întâlnirilor succesive cu autorităţile judeţene. În cele din urmă, oamenii au aflat direct de la prefectul Mugurel Sârbu că salariile restante, în cuantum total de circa 6 miliarde de lei, li se vor achita astăzi la sediul Primăriei Zlatna. Avându-se în vedere numărul mare de persoane, se preco­nizează ca cei din Primărie să lucreze peste program pentru a se putea onora toate cererile. Rămâne însă de văzut şi dacă aceşti bani vor ajunge pentru toţi angajaţii.(R.J.)