În mare, scandalul recent de la Centrul de plasament din Obreja (chiar dacă există unele semnale despre aşa-zisele "rele trata­mente" aplicate minorilor), nu este altceva decât rodul necunoaşterii legislaţiei, al necunoaşterii profilului psihologic al copilului institu­ţionalizat (din partea unui albaiulian bine intenţionat, după cât se pare), rodul unei disfuncţii de dialog şi, nu în cele din urmă, rodul unei politici (machiavelice) de forţare a dezinstituţionalizării! "Poves­tea" aceasta banală, în fond, care a generat ditamai ancheta Pre­fecturii Alba, este cât se poate de simplă: un domn din Alba Iulia, căsătorit, în vârstă de 33 de ani, cu o situaţie materială foarte bună (confecţii şi export!), dl. Cristian Varvara, vizitează cu prilejul unei donaţii Centrul de plasament din Obreja, are ocazia să stea de vorbă cu copiii de-acolo şi este profund impresionat de o fetiţă: Alexandra Miorica F., în vârstă de... 16 ani. După ce se creează o relaţie a­fectivă între cei doi (fără nici o bănuială de promiscuitate), dl. Var­vara îşi exprimă dorinţa de-a o socializa pe Alexandra, luând-o în familia sa la sfârşit de săptămână şi în vacanţe. Necunoscând de­mersurile legale necesare, dânsul a fost foarte nemulţumit că di­rectoarea instituţiei din Obreja, d-na Teodora Băcilă, nu i-a îndeplinit în cel mai scurt timp dorinţa. Departe de noi de a-l bănui pe so­licitant de cine ştie ce rele intenţii, dar reacţia directoarei a fost justificată (cu excepţia cazului în care refuzul a fost făcut la modul injurios). Justificată, pentru că dânsa purta răspunderea pentru o adolescentă de 16 ani, care mergea la sfârşit de săptămână în fa­milia unui tânăr întreprinzător de 33 de ani, sub pretextul socializării. Şi, pe deasupra, nu dânsa era aceea care putea aproba acest lucru (centrul fiind o subunitate cu rol executiv în sistemul de protecţie a copilului), ci Direcţia pentru protecţia copilului (DGPDC) Alba, în baza unei cereri, a unei anchete sociale etc. Neînţelegerile au fost, poate, amplificate şi de faptul că d-na Băcilă (o femeie mai con­servatoare, de felul ei), n-a fost prea plăcut impresionată de aspectul tânărului solicitant (de felul său mai nonconformist, cu cercel în ureche şi cu o oarecare duritate în privire).
    Bineînţeles, după ce dl. Varvara a făcut toate demersurile legale, a primit aprobarea de la DGPDC de a socializa fetiţa (prin dispoziţia directorială nr. 283/25.11.2003). Prin urmare, din luna noiembrie a anului trecut, Alexandra F. este prezentă în mod regulat în sânul familiei Varvara şi îi învinuieşte pe cei din Centrul de plasament de injurii şi violenţe. Dar cine cunoaşte, cât de cât, profilul psihologic al unui copil instituţionalizat, ştie că acesta ar face tot posibilul să scape din centrul de plasament şi să-şi dobândească o familie con­formă cu standardele sale (pentru că, am uitat să vă spun, tatăl bolnav de TBC şi mama care i-a părăsit pe cei patru fraţi F. în 1996 sunt... refuzaţi "cu repulsie" de Alexandra.) Justificabil, în fond, să te naşti (fără vina ta) într-o familie cu dificultăţi şi să-ţi doreşti din răsputeri să fii luată "sub aripa" unei familii bune, scăpând dintr-o instituţie unde, oricum ar fi, tot instituţie rămâne... Agăţându-se de cea mai firavă speranţă în acest sens, un copil instituţionalizat este gata să se victimizeze, să acuze câte-n lună şi în stele (exact ca românii plecaţi la muncă în străinătate, care înjură România de mama focului, în speranţa că cineva îi va aprecia astfel mai mult şi le va oferi un rost pe alte meleaguri).
    Asta nu înseamnă că la Obreja nu este posibil să existe cazuri de violenţă fizică şi verbală asupra copiilor, dar mai mult ca sigur că aceste "abuzuri" sunt mult amplificate de minori, din motivele men­ţionate mai sus. În sprijinul acestei afirmaţii, avem declaraţia unei tinere care a crescut tocmai la Obreja (şi care este azi absolventă de facultate, înscrisă la master), potrivit căreia astfel de "practici" au existat înainte de 1990, dar "după 1990 au dispărut, încetul cu încetul (...) bătaia nemaifiind folosită, dar jignirile continuând"... Şi, în acest context, copiii "reclamanţi" de azi au putut considera drept "jigniri" inclusiv refuzul de a li se pune la dispoziţie calculatoare, jocuri pe calculator, role, biciclete etc. Păi, nu vă supăraţi, câţi copii aflaţi în familii obişnuite pot solicita aşa ceva? La aceste solicitări se adaugă "schimbarea meniului", "acces la telefon", maşină la dis­poziţie... ş.a.m.d. (Dacă, în schimb, au primit "alintări" de genul "han­dicapaţi, nespălaţi, nebuni" etc., şi se dovedeşte acest lucru, atunci anumite sancţiuni se impun.)
    Dar problema reală, (dincolo de lipsa de dialog, necunoaşterea legilor şi psihologia copiilor instituţionalizaţi), este... politica ma­chiavelică de forţare a dezinstituţionalizării, politică pe care "an­cheta" dispusă de Prefectura Alba n-o va putea scoate la iveală (cu atât mai mult cu cât, să recunoaştem, dl. prefect este departe de a cunoaşte realitatea profundă din interiorul sistemului de protecţie a copilului, că n-am prea auzit despre vizite de-ale domniei sale prin instituţii de acest gen). Desfiinţarea centrelor de plasament este stabilită prin strategie, desigur, dar nu ar trebui forţată, altfel se ajunge la situaţii dificile (instituţia de la Obreja, după cum am fost informaţi de către DGPDC, "este inclusă în planul de închidere a centrelor de plasament de tip clasic până la finele anului 2004"). În aceste condiţii, un gânditor de strategie judeţeană cu experienţă (nu spunem cine) s-a gândit că "ar da bine" un scandal de presă, care să justifice luarea rapidă a unei măsuri. Ce se va întâmpla cu copiii? Vom vedea, căci nu vor avea toţi norocul Alexandrei de a primi masă şi casă (poate chiar serviciu), de la o familie bună... Situaţiile dificile la care facem referire sunt copiii "reintegraţi în familii" care au fugit ulterior de-acasă, tinerii de peste 18 ani care nu au un loc de muncă (85% dintre cei proveniţi de la Obreja lucrează azi, pentru că au beneficiat de "terapie ocupaţională", nu pentru că au fost "exploataţi la muncă"), ba chiar cazuri în care copiii dezinstituţionalizaţi forţat ajung infractori sau îşi pierd viaţa în timp ce se află în plasament! În rest, în această "ecuaţie" redată mai sus, sunt oameni de bună credinţă care au fost manipulaţi (poate) să sprijine interesul unui expert în domeniu, un expert care controlează acum tot sistemul de protecţie, cu toate "încrengăturile" sale la nivel judeţean...

---

      Vremea furtunoasă de ieri noapte, caracterizată în special prin rafale de vânt puternice, a dus la afectarea parţială a unui număr de trei linii aeriene de medie tensiune şi a 20 de posturi de trans­formare de medie şi joasă tensiune, ne-a informat domnişoara Mihaela Buda, purtător de cuvânt al SC Electrica SA, Sucursala de Distribuţie Alba Iulia. Ieri dimineaţă nu erau alimentate zonele: Meteş, Tăuţ, Isca, Lunca Ampoiţei, Poiana Ampoiului, 6 cătune din zona Bistra şi colonia Sântimbru. Pentru remedierea defecţiunilor au intervenit imediat echipajele SC Electrica SA, însă acţiunile s-au derulat cu dificultate întrucât vântul a suflat cu circa 20 m/s. Practic, intervenţiile au presupus un efort dublu, deoarece, într-o parte era reparată o defecţiune, iar în timpul manevrelor de reluare a ali­men­tării s-au descoperit noi avarii pe acelaşi traseu. Până ieri dimineaţă a fost remediat unul dintre defecte şi la ora 10,00 au fost rea­limentaţi consumatorii din colonia Sântimbru. Deşi autorităţile nu au raportat probleme din cauza căderilor de zăpadă, pentru câteva ore, trei maşini au rămas ieri noapte înzăpezite pe ruta Poiana Galdei-Întregalde. În cele din urmă, problema s-a rezolvat. Vice­preşedintele Consiliului judeţean Alba, Doru Cetean, a inspectat zona şi a dispus măsuri de urgenţă pentru ajutorarea celor în cauză. Ultima oră
    Purtătorul de cuvânt al SC Electrica SA, Sucursala de Distribuţie Alba Iulia, ing. Mihaela Buda, ne-a informat că ieri la ora 13,30 au fost remediate toate defecţiunile. Acest lucru a permis şi ali­mentarea cu energie electrică a consumatorilor din toate zonele afectate de vântul puternic.(F.R.)

---

      Consilierul judeţean liberal Georgel Tudose a declanşat în ultima şedinţă a CJ Alba un atac dur la adresa actualei conduceri, a preşedintelui Eugen Popa, întrucât a fost de acord cu executarea în cursul anului trecut a unor lucrări la drumuri, în valoare de 14 mi­liarde de lei, care nu au fost decontate în lipsa surselor de finaţare.
    Este vorba de lucrări de întreţinere a 12 drumuri judeţene. Li­beralul consideră că aceste acţiuni sunt pur electorale. El a adăugat că fondurile alocate pentru drumurile judeţene asigură doar 8 la sută din necesar, precizând că pe vremea când era director la societatea judeţeană de drumuri, procentul era undeva la 80 la sută.
    Preşedintele Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa, a declarat că aceste lucrări s-au făcut pentru că erau necesare şi situaţia o im­punea, majoritatea fiind afectate de inundaţii. "În situaţii excep­ţionale, legea permite executarea unor astfel de lucrări", a mai spus Eugen Popa.

---

    Căutând mereu surse de finanţare a unor proiecte edilitare ale căror costuri depăşesc posibilităţile bugetului local, dar care sunt vitale pentru dezvoltarea municipiului Alba Iulia - primarul Mircea Hava s-a gândit ca pe lângă proiectele depuse pentru programele finanţate din fonduri europene să apeleze şi la fondurile americane. De aceea, luni el a avut o întâlnire cu reprezentantul firmei ame­ricane de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) firmă care asigură servicii de consultanţă pentru derularea unor fonduri ale SUA oferite prin Biroul Comercial al Ambasadei SUA la Bucureşti. Cele patru proiecte prezentate sunt: *Extinderea sistemului de canalizare în Alba Iulia - zona industrială de nord *Îmbunătăţirea serviciilor urbane de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în Alba Iulia *Extinderea Staţiei de epurare a apei din Alba Iulia *Amenajarea unei rampe ecologice de gunoi pentru municipiul Alba Iulia. Fi­nan­ţarea acestor proiecte s-ar putea face prin obţinerea unui grant (fon­duri nerambursabile) sau o unui credit-furnizor cu dobândă subven­ţionată.

---

    La finele lunii ianuarie, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba erau cuprinşi în plată şi ajutor de şomaj 8.298 de şomeri, din care 5.030 muncitori, 2.916 persoane cu studii medii, iar 352 au studii superioare. De asemenea, în aceeaşi perioadă beneficiau de ajutor de integrare profesională 1.351 persoane - 565 muncitori, 494 persoane cu studii medii şi 292 cu studii superioare. Numărul total al şomerilor neindemnizaţi înre­gistraţi la AJOFM Alba era la finele lunii ianuarie de 8.244 persoane, din care 3.573 sunt femei. Rata şomajului în luna care a trecut, la nivelul judeţului, se cifra la 9 la sută. (A.D.T.)