Momentul cel mai cumplit pentru păcătoşi şi momentul cel mai fe­ricit pentru virtuoşi au o dată comună. Este ziua celei de-a do­ua ve­niri pe pământ a Mân­tu­itorului, de data aceasta în cali­tate de ju­decător.
    La prima venire, a desfăşurat o întreită activitate: de prooroc sau în­văţător, de arhiereu şi de împărat. Atunci ne-a deşteptat din întu­nericul Vechiului Testament şi ne-a deschis o carte nouă, Evan­ghelia mântuirii, din care ne-a citit drepturile şi îndatoririle pe care le avem de îndeplinit dacă vrem ca din lucrători ai mântuirii să devenim moştenitori ai împărăţiei.
    Atunci, la prima venire, a sădit o vie, ne-a angajat ca lu­crători, ne-a împărţit fiecăruia talanţi, 5,2,1, după cum a socotit mai potrivit pentru fiecare, apoi "s-a dus departe" retrăgându-se fizic din lume, dar cu ochiul Providenţei (purtării de grijă) pururi deschis asupra vieţii şi muncii noastre, încât nici un fir de păr din capul nostru nu pică fără ştirea lui.
    La a doua venire, când se încheie contractul de muncă cu lu­cră­torii, vine să-şi ia partea sa de roade şi să răsplătească sau să pe­depsească pe fiecare după cât a muncit şi după talanţii dobândiţi sau irosiţi.
    La Judecata de apoi nu va mai veni singur ca prima dată, când vierii necredincioşi l-au bătut şi l-au omorât prin răstignire. A doua venire va fi precedată de semne înfricoşătoare care vor pune pe fugă pe toţi duşmanii Adevărului. Iată câteva semne spicuite din Scripturi: "În zilele acelea va fi necaz cum n-a mai fost până acum, de la începutul făpturii pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi..., soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă". (Mc. XIII,19,24-26) Sunt avertismente trimise mai din vreme, înainte de sfârşit, de către Cel ce şade pe Tron, pentru a avea răgaz să ne punem în rânduială casa sufletului, să aprindem candela aşa încât, la orice ceas sau strajă din zi sau din noapte va veni, să fim treji deoarece "despre ziua şi ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl, vegheaţi dar că nu ştiţi când va veni stapânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii sau la cântatul cocoşului, sau dimineaţa, ca nu cumva venind fără de veste să vă afle pe voi dormind". (Mc.XIII, 32,35-36)
    Atunci "într-o clipeală de ochi", cum s-ar exprima părintele Cleo­pa, "va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre" şi, punând oile de-a dreapta iar caprele de-a stânga, va zice celor de-a dreapta: "veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu şi moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la începutul lumii, că flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi primit, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi cercetat, în temniţă am fost şi aţi venit la Mine" (Matei XXV, 34-36).
    Printr-o muncă serioasă în via Domnului, prin înmulţirea necon­tenită a talanţilor încredinţaţi nouă, prin mila şi iubirea nemăsurată a lui Dumnezeu, tragem nădejde, după expresia aceluiaşi cuvios adormit la Sihăstria, că ne vom vedea cu toţii în rai.

---

    Datele statistice ne spun că românii consumă zilnic doar 300 de grame de pâine (cam atât era porţia şi în lagărele staliniste!). Dacă ar mânca în schimb mai mulţi cartofi sau orez, dar nici vorbă de aşa ceva. Aceeaşi sursă ne spune că un pensionar cheltuieşte lunar (în medie) pentru medicamente 95.000 lei în mediul urban şi numai 20.000 lei în cel rural. În anul ce a trecut românii au cheltuit 14 mi­liarde de euro, în timp ce veniturile lor s-au cifrat la 10 miliarde de euro! Diferenţa s-ar datora muncii la negru, care are o pondere estimată la 20 la sută. (A.D.T.)