Editorial
Corupția ca mentalitate
    Cu circa un deceniu în urmă, am participat ca ziaristă la primirea unei delegații de primari francezi. Festivității de la Sala Unirii i-a urmat o petrecere la Restaurantul "Cetate", unde s-au servit vin și țuică din belșug. Dată fiind tăria proverbială a țuicii românești, în scurt timp atitudinile protocolare le-au cedat locul celor amicale, pe acest fond producându-se schimburi de opinii foarte sincere. În context, un bătrânel francez, primar de comună, m-a privit în ochi cu un amestec de simpatie și dispreț, spunându-mi textual: "Voi, românii, sunteți așa de simpatici și de inteligenți, dar ce păcat, vai, ce păcat că sunteți hoți". Mi-a venit să intru în pământ de rușine. Un sentiment asemănător m-a încercat în Elveția, când colegii de la un ziar local m-au încolțit cu întrebări privind Caritas-ul lui Ioan Stoica. Degeaba am încercat eu să le explic faptul că, după decenii de sărăcie și frustrări de tot felul, era oarecum normal ca românii să cadă pradă mirajului îmbogățirii rapide pentru că elvețienii voiau să știe cum de a fost posibil ca primarul unui mare oraș precum Clujul să cauționeze o asemenea escrocherie fără ca autoritățile sau mă­car opinia publică să-l sancționeze în vreun fel. De atunci, corupția în țara noastră nu numai că nu s-a diminuat, dar a căpătat proporții inimaginabile, fenomenul devenind un leit-motiv al referirilor oficiale la România și un obstacol aproape de netrecut în calea integrării noastre în UE. Ba chiar corupția este considerată un pericol la a­dresa siguranței naționale, "având în vedere prejudiciile de mii de miliarde de lei". Această precizare a fost făcută de însuși Ioan Amarie, șeful PNA, în cadrul reuniunii de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
    După tam-tam-ul care a însoțit înființarea PNA-ului și discursurile fulminante ale guvernanților privind activarea la maximum a voinței politice vizând diminuarea corupției, nu ne-am așteptat ca aceasta să fie lichidată, dar am sperat să încaseze măcar niște palme și niște șuturi. Baroniada și Bivolariada au avut rolul de a mima ase­menea reacții, dar ele n-au reușit să convingă pe nimeni. În schimb flagelul prosperă, fiind alimentat zilnic cu porții consistente de hrană. Deunăzi, de exemplu, șase deputați pesediști, în frunte cu Viorel Hrebenciuc, au inițiat un proiect de lege care anulează toate datoriile și obligațiile bugetare pe care IAS-urile le aveau la data privatizării. Valoarea acestora? Circa 5.600 de miliarde de lei. Deja votat la Senat, proiectul cu pricina a fost adoptat joi de Camera Deputaților. Etichetat de deputatul PD Mircea Toader drept "o altă jonglerie a PSD pe bani publici", legea așteaptă să fie promulgată de dl. Ion Iliescu. Și ne mai mirăm că UE zice că n-avem economie de piață dar că, în schimb, avem o mare corupție fără corupți înca­drabili în categoria "pești mari".
    Ce se poate face în această situație numai Dumnezeu știe. Ca dovadă că, în ziua de marți a Săptămânii Patimilor, un slujitor al său, respectiv ÎPS Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, le-a trimis credincioșilor ortodocși un mesaj în care a pus degetul pe rană. "Se spune că la noi corupția este generalizată, chiar instituționalizată, ceea ce e foarte grav. Înainte de a fi un viciu, corupția este o mentalitate. Nu putem visa la integrare europeană fără a proceda la propria noastră însănătoșire morală (...). Invitarea noastră de a intra în structurile europene se referă și la această conduită morală (...). Din această cauză, riscăm să fim primiți pre­cum un corp străin sau ca o rudă săracă ori ca un ins ușor handi­capat", a spus Arhiepiscopul. Iar aceste vorbe indică foarte precis ceea ce ar trebui să facă biserica în virtutea misiunii cu care a in­vestit-o Dumnezeu. Astfel, rolul bisericii nu este nicidecum ace­la de a lupta pen­tru puterea proprie sau de a se amesteca în luptele pentru putere ale politicienilor. Menirea ei sacră e reprezentată de angajarea totală în lupta pentru reforma morală și spirituală a cre­dincioșilor. Și cu cât angajamentul acesta va fi mai serios, cu atât men­talitățile oamenilor se vor schimba în sensul dorit, contribuind la însănătoșirea neamului.
Maria Lucia MUNTEANU