După mai mulţi ani de tratative şi discuţii (pe alocuri destul de aprinse) între guvernul român şi cel maghiar, în cele din urmă s-a căzut la pace şi reconciliere. În prezent, la Arad, autorităţile locale au intrat în febra pregătirilor pentru inaugurarea Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare, eveniment ce se preconizează a avea loc du­minică, 25 aprilie. Senatul României a aprobat recent amplasarea în această locaţie a Statuii Libertăţii ce îi va avea pe frontispiciu pe cei 13 generali unguri executaţi de guvernul imperial austriac pentru că s-au ridicat contra orânduirii statului de atunci. În perioada 29 iulie - 11 august 1849, armata ungară cotropitoare a fost zdrobită la Timi­şoara de către o altă armată cotropitoare, cea a imperiului ţarist rus. Iar la 13 august, la Şiria (lângă Arad) generalul ungar Gorgey Artur, împuternicit de către Kossuth Lajos, a capitulat în faţa armatei ţariste condusă de generalul I.F. Paskevici. La fel şi românii din Mun­ţii Apuseni, conduşi de Avram Iancu, au fost somaţi şi siliţi de către comandantul forţelor imperiale ţariste - Luders - care intrase în Transilvania, să depună armele. Dar aceasta a fost partea de sfârşit a Revoluţiei...
    ... După cum se ştie, Revoluţia de la 1848 a însemnat pentru poporul român mii de jertfe pe altarul libertăţii naţionale, al începutului desăvârşirii statului naţional unitar. Iar cei 13 generali maghiari n-au fost deloc... mieluşei. Sub comanda unora dintre ei (generalul Bem) sau a unor subalterni precum maiorul Hatvany, colonelul Kemenyi Farkas, colonelul Czetz sau Vasvary Pal, armatele invadatoare ungare au comis unele dintre cele mai mari atrocităţi împotriva românilor. În Banat, în perioada februarie-martie 1849, generalul polonez Bem, aflat în fruntea armatei ungare, a înfiinţat "tribunalele de sânge", prin care zeci de mii de români au fost ucişi mişeleşte. La Abrud, armata lui Hatvany i-a ucis pe pre­fecţii Petru Dobra şi Ioan Buteanu, iar în comuna Luna (lângă Turda) detaşamentele armate ale nobililor unguri şi secui au săvârşit un groaznic măcel asupra românilor adunaţi pentru a-şi exprima protestul faţă de hotărârea grofilor şi baronilor maghiari din Dieta transilvană de anexare a Transilvaniei la Ungaria. În cele din urmă, în bătăliile crâncene de la Abrud, Mărişel-Fântânele, Albeşti, Aiud, Turda, Cluj, Cricău, Brad, Uioara, Sălciua, Huedin-Călăţele, Iara, Ponor, Băişoara, Buceş şi Blăjeni, oştile române, avându-i în frunte pe Craiul Munţilor - Avram Iancu şi pe prefecţii săi, luptând cu vitejie au reuşit să-i înfrângă şi să-i pună pe fugă pe cotropitori, pro­ducându-le pierderi însemnate. Bilanţul teatrului de război a fost însă mai mult decât tragic. În aceste bătălii au fost maltrataţi şi ucişi pes­te 40.000 de români, iar peste 200 de sate româneşti au fost rase de pe suprafaţa pământului.
    Memoria acestor tragice evenimente este încă vie şi, chiar dacă a venit timpul iertării, al reconcilierii istorice româno-maghiare, noi nu trebuie să o ştergem cu buretele. Ea a făcut parte şi va face parte din istoria zbuciumată a poporului român în lupta continuă pentru neatârnare şi libertate naţională.
    Aşadar, iertăm, dar nu uităm... Nu mai suntem, desigur, unii în armata lui Iancu şi alţii în cea a lui Kossuth Lajos, în tranşee, gata de înfruntare. Acest aspect trebuie să ţină, într-adevăr, de trecut. După cum se ştie, încă înainte de capitularea armatei ungureşti în faţa celei ţariste, însuşi Avram Iancu, mereu pacificator, la îndemnul lui Nicolae Bălcescu, care avusese pe 26 iulie 1849 o întâlnire cu Kossuth, a semnat, la Câmpeni, Convenţia de neutralitate cu gu­ver­nul ungar, exprimându-şi regretul că "în împrejurările actuale nu pu­tem să dezbatem cu fraţii maghiari restabilirea păcii... Totuşi, pentru a vă dovedi sentimentele noastre frăţeşti pe care le nutrim faţă de armata maghiară, am hotărât să rămânem neutri faţă de armata ungară în tot timpul acestei lupte, neatacând-o şi apărându-ne numai în cazul că am fi atacaţi"(...) Dacă la începutul Revoluţiei armata lui Avram Iancu se aliase cu trupele imperiale austriece pentru a lupta contra celor ungureşti, invadarea ţării de către trupele ţariste ruseşti, fie ea şi salvatoare, n-a prea fost pe placul său...
    Aşadar, chiar dacă această reconciliere irită încă spiritele în inte­riorul unor formaţiuni politice (vezi recenta moţiune a PRM în Par­lament) sau patriotice - viaţa, ca şi istoria, merge înainte, îşi are cursul ei. Este şi acesta, mai mult ca sigur, un pas spre viitor. O nouă bătălie, comună de această dată, (româno-maghiară) pentru integrarea în Europa Unită. Anul trecut, premierii României şi Un­gariei, Adrian Năstase şi Peter Medgyessy, au semnat împreună, la Bucureşti, acordul privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din statele vecine Ungariei. A fost un prim pas de re­con­ciliere politică. Acum, odată cu inaugurarea Parcului Reconcilierii, se vrea şi o re­conciliere cu trecutul, una definitivă, din perspectiva faptului că am­bele ţări au intrat deja în NATO şi urmează să păşească în casa comună - Europa Unită.
    Apoi, pentru a fi drepţi cu istoria noastră, cu faptele eroice ale românilor paşoptişti, zilele trecute Prefectura Arad a anunţat că a fost aprobat de către Guvernul României proiectul Arcului de Triumf care va fi ridicat tot în Parcul Reconcilierii şi va simboliza lupta transilvănenilor în timpul Revoluţiei de la 1848. Potrivit proiectului, Arcul de Triumf va avea o înălţime de 9 metri, iar pe faţada principală vor apărea Avram Iancu, câţiva revoluţionari, precum şi figuri repre­zentând "România Revoluţionară" şi "Europa Unită". Realizarea Ar­cului de Triumf va costa aproximativ 90 de miliarde de lei, bani care au fost deja alocaţi de către Guvern. La inaugurarea de duminică a Parcului Reconcilierii sunt aşteptaţi să participe premierul Ungariei şi oficialităţi ale guvernului român.

---

    Realizarea regulamentului de gestiune şi intervenţie şi a Planului Urbanistic Zonal pentru Centrul Istoric Alba se apropie cu paşi re­pezi de final, a informat arh. Doina Harda în urma discuţiilor care s-au purtat recent la Alba Iulia şi la care a participat şi coordonatorul programului de cooperare dintre Ministerul Transporturilor, Construc­ţiilor şi Turismului şi Ministerul Culturii şi Comunicării (Franţa) - Cris­tina Herţia. Trebuie spus că realizarea regulamentului de gestiune şi intervenţie este parte a unui acord de colaborare existent între minis­terele menţionate. Doina Harda a precizat că acest regulament este foarte important pentru că el va stabili până în cele mai mici detalii (fără să fie absurd!) modalitatea de lucru pentru restaurările, sau chiar pentru intervenţiile de întreţinere curentă a imobilelor (monu­mente istorice sau nu) aflate în perimetrul Cetăţii Vauban. Se ur­măreşte o abordare unitară a tuturor zonelor din Cetatea Alba Iulia şi desigur stabilirea regulilor de gestionare a acestui monument istoric de mare importanţă. În acelaşi timp regulamentul va uşura demer­surile proprietarilor sau beneficiarilor monumentelor istorice atunci când doresc să facă vreo intervenţie astfel încât să nu mai tre­bu­iască să bată drumul Bucureştiului pentru orice fleac. Fără îndoială că regulamentul nu înlocuieşte, nu suspendă legile în vigoare în do­meniul protejării patrimoniului imobil, ci este realizat în armonie cu acestea. Regulamentul de gestiune şi intervenţie şi PUZ-ul pentru Centrul istoric Alba Iulia sunt realizate în concordanţă cu Studiul Pilot de Refuncţionalizare a Cetăţii Vauban şi este pentru prima dată când în România se realizează un asemenea regulament.

---

    Judecătorii Emilia Braicău, Iuliana Popescu şi Cristina Iulia Tar­cea au depus, joi, jurământul în faţa preşedintelui Ion Iliescu, în ca­drul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni. Având în ve­dere propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cele trei doam­ne au fost numite, prin decret prezidenţial, judecători la Curtea Su­premă de Justiţie. Şeful statului a ţinut să-i felicite pe înalţii magis­traţi, urându-le succes în activitatea viitoare. Emilia Braicău a fost preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia, înainte de a fi numită judecător la Curtea Supremă de Justiţie.(F.R.)

---

    Preşedintele PSD Alba, Liviu Mugurel Sârbu, a declarat presei că în 26 aprilie a.c., Delegaţia Permanentă şi Biroul Executiv vor valida listele pentru alegerile locale. Întrebat fiind cine crede că va reuşi să treacă pragul de 5 la sută pentru a intra în Consiliul judeţean, pre­şedintele PSD Alba a spus: "Este greu de anticipat, mai ales că va conta şi prezenţa la vot. Din sondajele din ultima vreme, care nu ştiu cât sunt de elocvente, în noul CJ ar putea intra PSD, PNL, PD şi PRM, dar niciodată nu se ştie", a mai spus liderul PSD Alba.(F.R.)

---

    Prefectul judeţului Alba, Liviu Mugurel Sârbu, ne-a informat că "Ziua internaţională a muncii" va fi sărbătorită şi la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţ. "Este normal să se sărbătorească această zi, care vreau să precizez nu va fi organizată de PSD, ci de primarii de municipii şi oraşe, dar şi de Consiliul judeţean", a spus Mugurel Li­viu Sârbu.(F.R.)

---

    Prefectul de Alba, Mugurel Sârbu, a anunţat în cadrul unei confe­rinţe de presă că în oraşul Teiuş va fi realizată una dintre cele mai importante investiţii din judeţ. Investiţia implementată de BAUMIT A­us­tria este cifrată la circa 7,5 milioane de Euro. În perioada 13-16 mai, o delegaţie formată din câte un reprezentant al CJ şi Prefecturii Alba se va deplasa în Austria pentru a vedea la faţa locului cum se lucrează într-o astfel de firmă. Prefectul a făcut precizarea că nici el, nici preşedintele Consiliului Judeţean nu vor fi cei care pleacă în A­us­tria. "Apreciem în mod deosebit venirea acestei investiţii la Teiuş şi acesta este doar începutul. Săptămâna viitoare o delegaţie a A­gen­ţiei Naţionale a Investitorilor Străini va vizita judeţul Alba în cău­tarea unor oportunităţi de afaceri şi a depistării unor spaţii unde să fie dezvoltate noi afaceri. Judeţul Alba ocupă, dacă nu primul, un loc fruntaş pe ţară, în ceea ce priveşte investiţiile străine, şi asta se da­torează în special Sebeşului", a spus Mugurel Sârbu. Prefectul a mai spus că investiţia va fi demarată în luna mai, dar că încă nu ştie câte locuri de muncă vor fi create.(F.R.)