Au mai rămas câteva zile până la declanşarea oficială a cam­paniei electorale. Că ea a început mult mai demult, chiar de la pri­ma descindere pe scena publică a parlamentului şi guvernului nou rezultate în urma alegerilor din 2000, asta se ştie şi a simţit-o fie­care român care obişnuieşte să citească presa şi să stea seara cu ochii pe sticlă. Ăsta e românul, el îşi apără nevoile şi neamul (cla­nul său în ţara sa, să ne-nţelegem) dintotdeauna şi o va face cât va trăi pe acest pământ. Dar întotdeauna există un moment protocolar, festiv sau oficial, cum vrem să-i spunem, când se destupă sticla de şampanie şi se dă citire listelor electorale. Un bărbat şi o femeie trăiesc clandestin de multă vreme împreună dar sunt declaraţi soţ şi soţie abia după semnarea contractului de căsătorie la ofiţerul stării civile. Dar să nu ne pierdem în amănunte. Se ştie, iar cine nu ştie va afla cine e catindatul pentru care se va duce la urne pe data de 6 iunie a.c. Se poartă discuţii, negocieri, se iscă scandaluri, ame­ninţări cu tot soiul de dezvăluiri în presă, cu procese. Se consumă atâta patimă de ai zice că se stabilesc listele celor care se vor duce în Eden şi vor rămâne nemuritori, tineri şi cu puşculiţa plină, iar ceilalţi şi mulţi vor îngroşa gloata amărâţilor, a celor obişnuiţi cu nevoile şi sărăcia. Unii au surpriza de a nu se mai vedea trecuţi pe noile liste şi ripostează vehement, ameninţă cu şantajul şi dacă nu reuşesc trec cu bagaje cu tot în barca partidelor de opoziţie. Ce mai, tevatură mare, vine luna mai cu caniculă care revoluţionează neuronii, afectează gândirea, puterea de judecată. Se pun în balanţă ambiţii, interese, vanităţi, orgolii. Unii uită că au mai adăugat ceva ani la vârsta pe care o au şi că trebuie promovaţi oameni tineri, nepătaţi, cu o imagine mai credibilă. Mulţi şi-au stricat reputaţia pe care o aveau şi fireşte nu mai au argumente de a convinge că partidul se poate sprijini pe ei încă un mandat.
    Se face mult tam-tam pe tema aşa-zişilor baroni locali care ar fi acumulat averi pe căi oculte. Însuşi premierul Năstase a declarat că lupta împotriva corupţiei nu va ţine seama de mărimea peştilor (poa­te rechini) şi că guvernul va iniţia o lege prin care să fie impozitaţi cu 90% cei care nu pot dovedi cum şi-au agonisit averea. Pe de altă parte, conducerea PSD nu mai pare atât de îngrijorată de situaţia u­nora dintre liderii care riscau să-şi piardă locurile pe listele electo­rale. Aflăm că partidul de guvernământ va lua în calcul pentru a accede pe liste performanţele interne, nu chestiuni exterioare, cum ar fi faptul că aceste persoane se află în atenţia PNA. Mai mult, vicepreşedintele PSD Ioan Rus a dat asigurări că membrii partidului din această categorie pot să candideze, argumentând că e incorect din punct de vedere a legii şi al statului de drept să impui astfel de interdicţii atâta vreme cât membrii respectivi nu au fost declaraţi vinovaţi de instanţele abilitate. Întrebarea care se pune este cum rămâne cu "baronia" unui Oprişan, Mischie, Bebe Ivanovici, Florin Serac şi alţii? Nu putem da un răspuns din moment ce organele abilitate nu ştiu nici ele însele sau se fac că nu ştiu ce semnifică această "baronie" sau "baroniadă".
    Se recunoaşte că există o serie de anchete ale PNA ce se dovedesc neîntemeiate. Mai există posibilitatea ca unele procese să aibă loc încă în acest an, dar cât de multe vor fi ele şi mai ales când se vor încheia. Şi apoi ce este mai important, cu ce rezultat. Există şi posibilitatea ca o persoană să nu fie acceptată pe liste din cauza slabei sale prestaţii pe linie de partid, dar din punctul de vedere al unui stat de drept atâta timp cât instituţia abilitată a statului nu spune că eşti vinovat, nu poate să se considere nimeni vinovat. Prin urmare, PSD poate pune pe liste persoane cercetate de PNA iar în cazul în care se dovedeşte că sunt vinovate, atunci vor fi sancţionate conform procedurilor legale.