Alegerile locale sunt, într-o democraţie autentică, cele mai impor­tante dacă ne gândim că toate problemele cu care se confruntă co­munităţile sunt în fond şi ele locale şi trebuie rezolvate tot în teritoriu şi nu în Bucureşti, la Preşedinţie, Guvern sau Parlament. Esenţial la alegerile locale este ca cetăţenii să investească cu votul lor, în primul rând, un primar de calibru, căci el dă tonul bunei sau relei administrări a unei localităţi. De acest lucru se pare că şi-au dat seama şi partidele noastre care, iată, îşi aruncă în bătălie piesele grele, fie că ele se numesc Băsescu, preşedintele - primar, sau Geoană ministru diplomat, ori Rus, şeful prefecţilor şi poliţiştilor.
    Cum trebuie să fie însă noul primar de la municipiul, oraşul sau comuna noastră? Desigur că trebuie să fie, în primul rând, un om întreprinzător, harnic şi cu performanţe manageriale pe tărâmul pro­fesiei sale de bază, fie că este inginer, doctor, economist, avocat, profesor, agricultor sau muncitor. Deci un performer, un om care a reuşit să facă ceva în viaţă şi mai ales a reuşit să construiască ceva, inclusiv o afacere care-i asigură o anumită prosperitate. Con­cret, după opinia noastră, noul primar ar trebui să fie în primul rând un om bogat, înstărit, care să nu intre în primărie în adidaşi şi să plece în Mercedes, cum din nefericire s-a cam întâmplat până a­cum cu aleşii noştri mai mari sau mai mici. Un om prosper la o primărie poate fi un model de urmat, un generos, dar şi un cata­lizator al energiilor şi resurselor comunităţii, ca să nu mai vorbim de faptul că el nu poate fi manevrat şi mai ales nu poate fi corupt. Un asemenea om este, din start, mult mai credibil decât un om sărac care, atunci când ajunge la putere, se poate lăsa uşor ispitit, re­nunţând la cinste, cu excepţia domnului preşedinte Ion Iliescu de­sigur. Dar, după chipul şi asemănarea lui şi ţara, cam toate aşe­zările au ajuns tot sărace. Iar despre cinste ce să mai vorbim, din moment ce fenomenul corupţiei este atât de mare şi face atâta rău ţării şi imaginii sale. Şi atunci ce preferăm să votăm la 6 iunie? Un candidat de primar bogat sau sărac? Bine ar fi să avem numai pri­mari bogaţi dar sunt aproape convins că tot un sărac va fi preferat căci sărmanii pensionari şi şomeri, ca şi disponibilizaţii, nu privesc cu ochi buni bunăstarea altora, potrivit proverbului cu capra vecinului (dacă nu cumva, între timp, aceasta a fost... furată). O mentalitate păguboasă, care totuşi, după aproape 15 ani de tranziţie şi de să­răcie, ar trebui să nu ne mai ghideze în viaţă şi în muncă şi mai ales în faţa urnelor deoarece, cu cât o ţară, un municipiu, un oraş sau o comună au mai mulţi bogaţi, cu atât şi comunitatea are re­surse umane mai mari de prosperitate.
    Aşa că, stimaţi alegători, indiferent de culoarea politică, dacă vreţi să schimbaţi ceva la alegerile de la 6 iunie, atunci, cel dintâi vot ar trebui să-l daţi pentru o schimbare în gândirea noastră cea de toate zilele, mai ales că, peste 4 ani, cât durează un mandat, va ex­pira şi termenul prorocit de domnul Brucan, respectiv cei 20 de ani necesari pentru a scăpa poporul de prostie (şi poate de sără­cie)!
    Să sperăm că la 6 iunie alegătorii noştri vor fi mai inspiraţi şi vor şti cui să-i dea votul! Oricum, cred că vremea "cinstiţilor şi săra­ci­lor" a trecut!