9 Mai este o zi pe care românii o sărbătoresc de mulţi ani, ca Ziua Independenţei. La 9 Mai 1877 Mihail Kogălniceanu proclama într-un discurs memorabil rostit în faţa Parlamentului României in­dependenţa de stat faţă de Înalta Poartă. Proclamarea inde­pen­den­ţei s-a bucurat de o adeziune populară uriaşă, pentru că indepen­denţa de stat era la acea vreme ţelul politic naţional întru atingerea căruia conlucrau toate forţele politice ale ţării. Era un pas care ne aducea mai aproape de... Europa. 9 Mai 1945 este data care mar­chează pentru naţiunile europene sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, intrarea în etapa de dezvoltare economică, politică şi mi­litară care are ca rezultat constituirea Organizaţiei Tratatului Atlan­ticului de Nord - NATO (după abrevierea engleză) şi a Pieţei Comu­ne, care s-a transformat apoi în Uniunea Europeană. Nu întâmplător 9 mai este declarată Ziua Europei. Pentru români această zi are semnificaţii mult mai profunde. Poate tocmai de aceea pe întreg teritoriul ţării vor fi organizate duminică, 9 mai, o serie de mani­festări culturale, artistice şi sportive pentru care Guvernul României a alocat frumuşica sumă de 22 miliarde de lei. Va fi o săr­bătoare prin care vom reafirma dorinţa noastră de a ne alătura selectului club al naţiunilor reunite în Uniunea Europeană. Dar va fi o săr­bătoare umbrită de faptul că accentul se pune acum doar pe Ziua Europei, organizatorii (slabi la istorie?) uitând cu desăvârşire de Ziua Independenţei României. Va fi o sărbătoare amară pentru că ea vine la doar câteva zile de la intrarea în UE a încă 10 state. Ce mult ne-am fi dorit să ne aflăm printre ele, în loc că încercăm să ne consolăm că ne vom realiza dezideratul peste 3 ani, cel mai re­pede!
    De ce suntem acum în situaţia de a ne sărbători eşecul s-a tot analizat, s-a tot scris. Concluzia este că nici unul dintre guvernele post-decembriste nu este lipsit de vină. Iar semnalele negative continuă să parvină Bucureştiului. Că nu îndeplinim nici pe departe criteriul economic, nu trebuie să fii specialist ca să vezi. Dureros este că avem mari rămâneri în urmă în ceea ce priveşte armo­ni­zarea legislativă şi mai ales punerea în aplicare a legislaţiei adop­tate. Iar asta arată mari deficienţe de organizare administrativă dar şi de mentalitate colectivă. Mai nou suntem avertizaţi că nici cri­teriile politice de la Copenhaga nu le mai prea îndeplinim. Recent, liderii Partidului Popular European - cel mai puternic din Par­la­mentul Europei acuzau Guvernul român că nu respectă numitele criterii politice. Ei susţin că Legea privind alegerile locale ar îngrădi accesul partidelor mici de a se înscrie în lupta electorală, că pragul electoral a fost crescut fără motiv, iar acestea sunt măsuri care, spun ei, sunt împotriva paracticilor şi regulilor electorale din Uniu­nea Europeană. Ca să apărăm totuşi Guvernul român spunem că unul dintre semnatarii avertismentului este şeful delegaţiei ungare din PPE, iar nemulţumirea lui vine din faptul că regulile amintite scot practic din cărţi Uniunea Civică Maghiară. Dacă ne amintim că astăzi începe campania electorală oficială vedem că nimic nu este gratuit. Că şi europenii mai vechi sau mai noi nu se conduc numai după regulile stricte ale logicii şi bunului simţ. Dar ştiind toate astea de ce le dăm mereu motiv de reproş? Uitaţi însă pentru o zi de toate acestea şi cântaţi, la invitaţia guvernului, pentru Europa!