Partidele de pe scena politică românească sunt în prezent cu mo­toarele turate la maxim în bătălia crâncenă pentru cucerirea pri­măriilor şi consiliilor locale. Totul pare acum subordonat acestui o­biectiv. Însă ţara, oamenii, economia trebuie să meargă înainte. Nu se poate şi nu trebuie ca în acest an electoral reformele economice să bată pasul pe loc. Acesta a fost de fapt şi angajamentul Gu­vernului României în faţa Uniunii Europene, ca o condiţie esenţială de respectare şi înscriere în graficul şi calendarul aderării. Chiar premierul Năstase a reiterat hotărârea fermă a Executivului de a menţine trendul ascendent al creşterii economice de 5,5% pentru 2004, în paralel cu continuarea reformelor structurale, reducerea sub­venţiilor de la stat, privatizarea Petrom şi ale principalelor com­panii energetice.
    Numai că, după cum recent a declarat d-l Mugur Isărescu, Gu­vernatorul Băncii Naţionale, "nu vom putea împuşca doi iepuri deo­dată: să obţinem o creştere economică de 5,5% (de preferinţă să­nătoasă) şi să realizăm şi o scădere a inflaţiei de la 14 la 9%". Iată, aşadar, că guvernul Năstase este pus în postura de a alege în cele din urmă între două din ţintele macroeconomice principale pentru a­cest an. Ori o inflaţie cu o singură cifră (9%), ori o creştere eco­nomică de 5,5%. Dacă va fi să opteze pentru o inflaţie de 9%, atunci guvernul nu va mai prea avea de ales şi va trebui să ţină creşterea salariilor în frâu, să renunţe definitiv la politica de sub­venţionare a societăţilor şi companiilor naţionale cu pierderi. Ceea ce nu prea dă bine pentru partidul de guvernământ într-un an e­lectoral. Acum, atât funcţionarii publici, cât şi dascălii, personalul din domeniul sanitar, în general toţi cei ce primesc leafa de la stat - trebuie să simtă că viaţa lor este în transformare, că nivelul lor de trai este în creştere...
    Mugur Isărescu a declarat că, în acest an, ar opta categoric pen­tru re­ducerea inflaţiei, chiar cu riscul unei încetiniri a creşterii eco­nomice. "Nivelul inflaţiei ne situează pe locuri codaşe în Europa, iar orice întârziere ne-ar fi taxată extrem de aspru din partea comu­nităţilor economice financiare şi politice internaţionale" - a opinat domnia sa. În acest sens, Guvernatorul Băncii Naţionale a lansat chiar un avertisment la adresa Executivului, spunând că "avem creş­teri prea mari de salarii, care întreţin febra consumului intern". Iată, deci, o primă mare problemă căreia guvernanţii vor trebui să-i găsească cât de urgent rezolvarea. Va accepta însă Guvernul, în plin an electoral, să modereze creşterea salariilor, respectiv creş­terea consumului intern, să sacrifice o parte din creşterea eco­nomică prognozată în schimbul realizării dezinflaţiei? Rămâne de văzut, însă o hotărâre în acest sens va trebui luată.
    În altă ordine de idei, privatizarea Petrom şi a companiilor de energie electrică şi de gaz, care generează o mare parte a arie­ratelor în economie, trebuie neapărat realizată în acest an. Potrivit unei declaraţii recente a d-lui Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Co­misiei Europene în România, "dacă aceste privatizări se vor realiza, dacă vor fi eliminate subvenţiile, dacă agricultura se va schimba iar arieratele vor fi reduse - există toate şansele pentru o creştere im­portantă a nivelului de trai în România în următorii ani, chiar dacă în prezent are un venit pe locuitor mai mic decât celelalte state. Totul depinde de felul cum vor fi utilizate resursele".