Potrivit legii, turul II al alegerilor locale a avut loc la două săp­tămâni după primul tur de scrutin. Pe 6 iunie, din cele 77 de unităţi administrative, 23 de primari au fost desemnaţi din primul tur. Pentru ziua de ieri au rămas în cursă 106 candidaţi pentru 53 de localităţi, din care trei municipii (Sebeş, Aiud şi Blaj), 6 oraşe (Zlatna, Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş, Ocna Mureş şi Cugir). La urne au fost aşteptaţi ieri circa 200.000 de locuitori ai judeţului, care urmau să-şi desemneze primarii pentru următorii 4 ani.
    *Potrivit informaţiilor furnizate de judecătorul Nicolae Butan, pre­şedintele Biroului Electoral Judeţean Alba, la ora 10,00 prezenţa la vot era de 7,16 la sută, mai mare în comparaţie cu 6 iunie, când la aceeaşi oră votaseră circa 5,87 la sută dintre alegători. În mediul urban, prezenţa la vot era de 6,12 la sută, în timp ce oamenii de la ţară au fost din nou mai harnici decât orăşenii, procentul în mediul rural fiind de 8,4 la sută. Statisticienii din Alba au calculat prezenţa la vot pe un eşantion de 40 de secţii de votare, la care urmau să voteze 27.923 alegători. Până la ora 10,00, din acest total au votat 2000 de persoane, ceea ce reprezintă, aşa cum am mai spus, 7,16 la sută. Cei mai mulţi alegători au fost ieri dimineaţă la Ighiu, unde votaseră până la ora 10,00, 200 de cetăţeni din totalul de 1604 înscrişi pe listele permanente. 130 de alegători au votat şi la Aiud la secţia nr.4, din totalul de 1743. La polul opus, al prezenţei scăzute la vot era secţia nr.18 din Aiud, unde şi-au exprimat opţiunea doar 5 din cei 127 alegători. Şi la secţia nr.2 Ocoliş au votat tot 5 alegători, din totalul de 143. La secţia nr.18 din Cugir, până la ora 10,00 au votat 4 din cei 140 alegători de pe liste.
    *La nivel naţional, prezenţa la urne la ora 10,00 era de 7,22 la sută, cu puţin mai mare decât în judeţul Alba, din care 9,24 la sută reprezenta mediul rural şi 5,69 la sută, mediul urban. În toată ţara, urmau să se prezinte ieri la vot circa 12 milioane de români, la 1843 de circumscripţii. Primele 5 partide cu candidaţi în turul II sunt la nivel naţional: PSD-1497, PNL-650, PD-620, PUR-217 şi PRM-179.
    *O sesizare în legătură cu încălcarea legii electorale, nr. 67/2004, s-a înregistrat sâmbătă seara, în jurul orei 19.45, la Jidvei. Poliţia a fost sesizată de candidatul PD la funcţia de primar, Ioan Horhat, despre faptul că în satul Bălcaciu se desfăşoară un bal... electoral. Mai exact, Ştefan Moldovan, din Bălcaciu, a organizat pentru romii din localitate un bal (seară cultural-distractivă) la care a participat şi consilierul pe problemele romilor din cadrul Prefecturii Alba, Ilie Pe­tru, care făcea propagandă electorală pentru candidatul PSD. Po­liţiştii s-au deplasat la faţa locului, constatând că reclamaţia se ade­vereşte. În cauză s-au declanşat cercetările.
    *O altă sesizare a ajuns la Poliţia Blaj ieri dimineaţă şi se referea la înscrisuri cu caracter obscen apărute peste noapte pe gardul unei secţii de votare din Mănărade. Mai exact, pe gardul şcolii generale din Mănărade - utilizată ca secţie de votare - au fost inscripţionate mesaje obscene, însoţite de desene explicite, dedicate PSD-ului. Poliţiştii au fost la faţa locului şi derulează cercetări sub aspectul încălcării Legii 61/1991.
    *Ieri, la ora 14.00, prezenţa medie la urne în judeţul Alba a fost de 22,27 la sută, identică cu cea din turul I de scrutin. Conform Direcţiei Regionale de Statistică Alba, prezenţa la vot, la ora 14.00, se prezenta astfel: media pe judeţ a prezenţei la vot este de 22,27 la sută. În municipii s-au prezentat la vot 16,66 la sută dintre cetăţeni iar în oraşe 22,85 la sută. Cetăţenii din mediul rural s-au mobilizat în continuare mai bine ca orăşenii, realizând o prezenţă la urne de 25,94 la sută, faţă de cea din mediul urban de 19,17 la sută. La nivel naţional, prezenţa la vot, până la ora 14.00, a fost următoarea: 23,13 a fost procentul pe ţară, din care 27,86 la sută au fost alegători din mediul rural şi 19,64 la sută din mediul urban. La această oră, judeţul Alba se afla sub media pe ţară.
    *Biroul Electoral Central a stabilit, ieri, prin votul majorităţii mem­brilor lui, că persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani după ziua de 6 iunie nu pot vota în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin. Decizia BEC se bazează pe faptul că, potrivit hotărârii de Guvern, data alegerilor a fost stabilită la 6 iunie şi, în consecinţă, toate e­venimentele s-au raportat la această dată. Discutabil a rămas faptul că până la luarea acestei hotărâri, o parte dintre tinerii aflaţi în discuţie îşi exercitaseră deja dreptul de vot, pe liste speciale.

---

    După cum se ştie, filmul lui Mell Gibson, în care este distribuită şi celebra actriţă română Maia Morgenstern a bulversat piaţa în­ca­sărilor. Numai în SUA încasările de pe urma acestui film au fost de peste 350 de milioane de dolari, iar în întreaga lume, cifra s-a ridicat la 600 de milioane de dolari. La Alba Iulia, unde filmul rulează în perioada 18-24 iunie a.c., s-a înregistrat un fapt şocant: vineri, 18 iunie, la cele două re­prezentaţii de la orele 15.30 şi 17.30, abia dacă s-au vândut la cinematograful "Dacia", pentru ambele reprezentaţii circa 50 de bilete. E o ruşine, o slabă publicitate făcută filmului, ca şi o precară informaţie a publicului despre această stea-bombă a lumii filmului? Nu ştim şi nici n-ar avea la ce ne ajuta un răspuns. Chestiunea e că înainte ca cineva să vadă filmul în întregime, re­pre­zentanţii unor instituţii religioase şi politice s-au angajat în dispute încinse al căror cal de bătaie a fost bănuitul antisemitism al regi­zorului catolic tradiţionalist englez, recte regizorul Mell Gibson. Acest lucru n-a împiedicat însă pe nimeni să vadă acest film în care violenţa supliciului de pe ecrane a început să ţină locul oricărei publicităţi. Se spune că undeva, cineva a leşinat, altundeva, un spectator mai slab de înger şi-a dat duhul de emoţie, de spaimă. În multe alte oraşe filmul a rulat cu maşini de salvare la uşile cine­matografelor. Ei bine, la Alba Iulia, spectatorii surprinzător de puţini rodeau seminţe şi povesteau despre alegeri. Poate unde cotidianul ne-a imunizat, ne protejează. Dar filmul lui Mell Gibson nu aparţine acestui regim, el se adresează celui mai profund strat al umanităţii intime, acolo unde fiecare îşi găseşte propriile raporturi cu credinţa, cu divinitatea, dar acţionează ca şi cum pentru a fi conştienţi de sacrificiul Mântuitorului, de jertfa tămăduirii păcatelor noastre, tre­buie să plătim. Spectacolul este un exerciţiu de anduranţă fizică, de punere la încercare a capacităţii noastre respiratorii. Cei întrebaţi de ce nu se duc să vizioneze un astfel de film epocal dau răspunsuri derizorii: e prea emotiv, violent, a venit prea târziu la noi, lumea şi-a făcut rost de casete şi CD-uri cu el. Nu este nimic de condamnat, dar într-o lume murdară, lipsită de emoţie, de suflet, acest film ar putea constitui o baie de etică şi morală, de interogaţie cu noi în­şine. (G.M.)

---

    Englezii de la "Selsey Romania Orphan's A­ppeal" (SROA), din Bir­mingham, nu sunt nişte necunoscuţi pentru cititorii cotidianului nostru, pentru că toate activităţile şi proiectele pe care ei le-au de­rulat în judeţul Alba au fost mediatizate în paginile ziarului "Unirea". Şi, după cum se vede, englezii nu se opresc aici. Ei intenţionează să pună în practică un nou proiect, la Centrul de servicii comunitare "Arnsberg", din Alba Iulia. Astfel, în cursul săptămânii trecute, preşedintele SROA, Tony Allen ("Little Tony", cum îi spun prietenii apropiaţi) s-a aflat în municipiul nostru, unde a purtat discuţii cu directorul Centrului "Arnsberg", dr. Dan Sicoe, cu privire la viitorul proiect. Acesta (deocamdată doar o propunere ce aşteaptă agrearea din partea Consiliului Judeţean Alba, şi din partea comunităţii din Birmingham), a fost intitulat "Modul socio-medical de îngrijire şi tra­tament pentru copilul cu afecţiuni severe 0-15 ani". În textul acestei propuneri de proiect se arată că "procesul de restructurare a caselor de copii şi a sistemului de sănătate lasă în afara sistemului de pro­tecţie o categorie de copii care suferă de afecţiuni grave (neu­ro­logice, malformaţii severe etc.). Aceştia necesită îngrijiri speciale, ca­re nu pot fi acordate în familie, de asistenţă şi consiliere socială, igienă personală, alimentaţie, monitorizare şi intervenţie medicală de specialitate, reintegrare socială etc. O analiză efectuată în judeţul Alba arată că în ultimii ani au existat între 4-10 copii anual, care au trecut prin astfel de situaţii de dificultate extremă..."
    Din acest motiv, conducerea Centrului "Arnsberg" propune înfiin­ţa­rea unui modul socio-medical, prin a cărui activitate să se rea­li­zeze o creştere a calităţii vieţii beneficiarilor (categoria menţionată de copii defavorizaţi), creşterea posibilităţii de intervenţie complexă în vederea salvării lor şi, dacă este posibil, a reintegrării sociale. (În momentul de faţă, în Centrul "Arnsberg" există cinci copii în această situaţie, cu vârste cuprinse între 1 şi 6 ani, care sunt imobilizaţi, iar deplasarea lor se face cu mare dificultate). Spaţiul necesar ame­najării acestui modul există în incinta centrului, a fost evaluat şi au fost identificate nevoile de dotare. După o primă estimare a cos­turilor, dotările necesare vor costa cca. 3.550 de euro (estimarea nu cuprinde manopera şi dotările interioare). Tony Allen a declarat că este sigur că suma respectivă va fi strânsă în scurt timp (cu ajutorul SROA şi al întregii comunităţi din Birmingham) şi pusă la dispoziţia Centrului "Arnsberg". După cum ne-a informat dr. Dan Sicoe, se preconizează ca 20% din cheltuielile totale să fie suportate de autorităţile publice locale româneşti, iar proiectul final, cu specificaţii de costuri în detaliu, şi contractul de parteneriat va fi elaborat după identificarea surselor de finanţare (adică după ce Tony Allen va con­firma că dispune de suma de 3.550 de Euro). (I.H.)

---

    Şi în această vacanţă de vară, Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar va derula programul de tabere sociale care se adresează copiilor ce provin din familii cu venituri mici. Majoritatea taberelor sociale vor fi la Năvodari - complexul de tabere administrat de Societatea Sind România -, prima serie ajungând la mare în data de 26 iunie. Selecţia celor aproximativ 15.000 de copii care vor mer­ge gratuit în tabără o va face Prefectura din fiecare judet, cu con­sultarea inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ. La pro­gramul de tabere sociale pot participa copiii care îndeplinesc, cu­mulativ, următoarele conditii: *nu au beneficiat în anii anteriori de programele de protecţie socială oferite de ANTTS *sunt beneficiari ai burselor sociale * au frecventat şcoala *au părinţi (programul nu se adreseaza copiilor instituţionalizaţi) *provin din familii cu venituri re­duse. (A.D.)