Acum câteva zile am avut ocazia să merg la Almaşu Mare în documentare şi, cu acest prilej, am vizitat şi colonia minerilor de la Haneş. Nu mai fusesem aco­lo din luna iulie a anului trecut, când am realizat un reportaj la faţa locului despre drama oame­nilor de acolo. Poate vă mai a­min­tiţi că atunci, aflând de in­ten­ţia "Mininvest" Deva de a în­chide mina, câţiva mineri s-au blo­cat în subteran în semn de protest (mai ales că aceştia nu îşi primiseră sumele cuvenite drept compensaţie). Bineînţeles, protestul minerilor nu a avut nici un efect şi închiderea s-a efectuat. Atât a minei cât şi a uzinei de preparare a zăcământului extras de la Haneş, care se află la Zlatna. Nu vreau acum să revin cu amănunte despre exploatarea de la Ha­neş şi nici despre istoricul închiderii minei. Vă reamintesc doar faptul că exploatarea de la Haneş este la fel de veche ca şi cea de la Roşia Montană (din câte am fost in­formaţi, pe raza comunei Alma­şu Mare există, de asemenea, galerii din perioada romană, dar nu sunt conservate şi puse în va­loare ca şi cele de la Roşia Mon­tană). Extracţia de mai ma­re amploare a început cam prin anii '60, ajungând ca în anul 1997 în galerie şi la uzina de preparare, în total, să lucreze a­proximativ 700 de oameni. Din 1997, odată cu seriile succesive de ordonanţe, numărul angajaţilor a scăzut treptat, comunitatea a intrat într-un proces de "moarte lentă", iar în iulie 2003 orice activitate a încetat, iar oamenii au rămas fără serviciu. Din sutele de locuitori ce populau altădată colonia minerilor au mai rămas azi vreo 6-7 familii, în special persoane în vârstă şi familii care pur şi simplu nu au unde să plece. Aşadar, cei mai mulţi s-au văzut exilaţi spre alte zări, după o viaţă de muncă... Ceea ce a rămas se vede cu ochiul liber: ruină şi distrugere. Pur şi simplu un fel de "apocalipsă" a zilelor noastre pe raza unei comune altădată prospere (vezi foto).
    Din nefericire, mina s-a închis, dar "apocalipsa" continuă. Nu nu­mai pentru că nu mai există nici o clădire întreagă în colonie, (cu excepţia câtorva clădiri jalnice, care mai sunt locuite), deoarece atunci când conducerea "Zlat­min" şi-a dat demisia a cam lăsat totul baltă. Adică nu au fost efectuate toate lucrările de dezafectare iar galeriile au ră­mas inundate. Acum, deşi la Ha­neş nu se mai lucrează de un an de zile, apele ce răzbat din subteran deversează mai departe tot felul de elemente şi substanţe. Ori că plouă ori că nu plouă, valea respectivă e tulbure, mâloasă, roşie, încât nu trebuie neapărat să fii un specialist în protecţia mediului ca să realizezi ce efect are asupra tuturor organismelor vii, inclusiv asupra organismului uman. Concluzia? Exploatare masivă, iraţională, fără bani şi fără mijloace tehnice adecvate. Exploatare care a făcut mai mulţi morţi pe raza comunei, decât cele două războaie mondiale. Nu atât din pricina accidentelor (aici nu erau atât de frecvente ca în alte părţi) cât din pricina bolilor profesionale. Sta­tul român în perioada comunistă nu a considerat că viaţa şi să­nătatea minerilor fac mai mult de două parale, aşa că mulţi dintre ei se "mutau" în cimitire pe la 40 de ani după ce-şi scuipau plămânii. Acum, după cum spuneam, după o viaţă de trudă, ori şi-au luat lu­mea în cap ori trăiesc acolo, în creierii munţilor, în condiţii ini­maginabile.
    Curios este faptul că "apocalipsa" de la Haneş nu îngrijorează pe nimeni, în timp ce pe Roşia Montană sunt aţintiţi toţi ochii şi se stri­gă pe toate drumurile că... va fi poluare!

---

    Membrii Delegaţiei Permanente a PSD Alba se vor întâlni astăzi, de la ora 18.00, într-o şedinţă extraordinară pentru o analiză care se anunţă a fi una foarte dură a rezultatelor obţinute de organizaţia judeţeană în alegerile locale. Deocamdată nu se ştie cine va par­ticipa din partea Bucureştiului, însă este posibil ca unul dintre cei care vor sosi la Alba Iulia să fie vicepreşedintele Ioan Sasu. Bilanţul PSD Alba cu care preşedintele Mugurel Sârbu şi ceilalţi lideri locali ai partidului vor încerca să convingă conducerea centrală a PSD că merită să rămână în continuare în fruntea organizaţiei este ur­mă­torul: procent de 27,5% (cel mai ridicat din judeţ), 32 de primari (un municipiu, un oraş şi 30 de comune), 10 consilieri judeţeni şi 272 de consilieri locali. De asemenea, este posibil ca liderii PSD Alba să fie nevoiţi să dea explicaţii şi cu privire la faptul că reprezentanţii acestui partid în Consiliul judeţean au votat in corpore un preşedinte liberal, în timp ce Teodor Atanasiu şi compania nu au răspuns cu aceeaşi monedă referitor la desemnarea vicepreşedinţilor propuşi din partea PSD Alba.
    Se va lua în calcul faptul că actualul şef al organizaţiei are mai multe argumente în favoarea sa cum ar fi, de exemplu, tinereţea, charisma, spiritul întreprinzător, fair - playul politic şi mai ales pu­ţinul timp scurs de la instalarea în această funcţie (nici 5 luni de zile). Un alt aspect deloc neglijabil ar fi şi faptul că Mugurel Sârbu a fost "trădat" chiar de omul nr. 2 al organizaţiei, Cornel Filipescu, tre­cut în ograda PD - ului ca şi realitatea că mulţi fruntaşi pesedişti nu s-au implicat aproape deloc în campanie, aportul lor fiind nul. Iar preşedintele, totodată şi prefect, nu a putut-o face nici el. Aşa că, practic, s-a ocupat de alegeri... Biroul de presă al PSD. Oricum, pre­şedintele actual nu trebuie scos ţap ispăşitor şi el trebuie să continue linia de curăţire a partidului de toţi profitorii şi oportuniştii tip Filipescu care, practic, au pus organizaţia Alba pe butuci în plină campanie. Ca să nu mai vorbim de sprijinul total inexistent al par­lamentarilor de Alba sau al celor care răspund de organizaţie de la Bu­cureşti. Se vehiculează şi numele fostului preşedinte Ioan Rus care, conform unor informaţii neconfirmate oficial, ar fi avut la Bucu­reşti în aceste zile întâlniri succesive cu mai-marii partidului de guvernământ. Argumentul forte al lui Ioan Rus ar fi că, în scurt timp, unul dintre greii opoziţiei din judeţul Alba ar trece la PSD, variantă ce pare totuşi puţin probabilă în ideea că la toamnă Alianţa D.A. are şan­se de a accede la guvernare. Conform altor surse, pentru pre­fectul Mugurel Sârbu nu a căzut nici varianta de a fi numit director al Agenţiei Naţionale pentru Investiţii Străine.

---

    În dimineaţa zilei de luni, 28 iunie, la Baia de Arieş, 115 mineri au refuzat să intre în subteran pentru că nu şi-au primit salariile. Ei au repetat astfel acţiunea de protest spontană de vineri, când au intrat abia la ora 11.00 în mină. Luni, ortacilor li s-au alăturat şi cei 85 de angajaţi în serviciile auxiliare. Potrivit informaţiilor noastre, schimbul 3 a intrat în şut în noaptea de luni spre marţi, după negocierile cu administraţia exploatării miniere. (N.I.T.)

---

    Deşi este vacanţă judiciară, Tribunalul Bucureşti, întrunit vineri, 25 iunie, a acordat un nou termen de judecată, pentru data de 23 au­gust în procesul civil ANI-FNI-AVAS (AVAB), cererile celor aproape 2000 de intervenienţi (persoane fizice) urmând a fi judecate separat. "Speranţa de a obţine o hotărâre favorabilă membrilor ANI-FNI se apropie", a declarat Nicolae Iordache, reprezentantul ANI-FNI în judeţul Alba, care poate fi contactat, pentru lămuriri suplimentare, la telefonul 0744/479599. (H.D.M.)

---

    Vremea capricioasă din ultima perioadă, cu creşteri bruşte de temperatură, ploi şi înnorări a dus la creşterea numărului de pacienţi care au de suferit din cauza variaţiilor de presiune atmosferică. Cei mai afectaţi sunt bătrânii, cardiacii, dar şi astmaticii, care s-au pre­zentat în număr mai mare faţă de perioada normală la serviciul de urgenţe al spitalului judeţean pentru a primi îngrijiri medicale.(F.R.)