- Domnule procuror general, cum comentaţi moartea procurorului Nicolae Păcurar?
    - În primul rând ţin să precizez că moartea pro­cu­rorului Nicolae Păcurar es­te o mare pierdere pentru mine personal şi pentru instituţia Ministerului Public. Legat de anumite speculaţii care s-au făcut în ultima perioadă, ţin de ase­me­nea să anunţ că la toate cauzele com­plexe, una dintre ele fiind cea în care a lucrat în ultima vreme procurorul Nicolae Păcurar, nu mai fac anchetă procurori izolaţi, ci colective de procurori, în aşa fel încât toate elementele de tensiune să fie dispersate iar anchetatorii să fie scoşi de sub această tensiune maximă. Pot să spun că procurorul Nicolae Păcurar a murit la datorie şi ţin să anunţ încă o dată faptul că, aşa cum precizam de mai multe ori, acest gen de moarte, accidentul vascular cerebral şi infarctul mio­cardic, este frecvent la procurori şi foarte mulţi colegi de-ai noştri mor atât în timpul activităţii cât şi în perioada imediat de după pen­sionare. Dorim ca acest moment să fie unul aşa cum îl merită procurorul Nicolae Păcurar, mai ales că preşedintele României, Ion Iliescu i-a conferit post mortem Ordinul Naţional Serviciu Credincios în Grad de Cavaler ca semn de înaltă competenţă juridică şi inte­gritate profesională.
    - În ce măsură moartea procurorului Nicolae Păcurar se da­torează cazului la care lucra?
    - Nu pot să spun neapărat că a fost din pricina cazului la care lucra, dar pot să susţin că toate cazurile la care lucrează procurorii români au o încărcătură psihică maximă iar uzura psihologică şi riscurile la care se supun aceşti oameni sunt de asemenea foarte mari. Ca dovadă acest tribut pe care-l plătesc procurorii în fiecare an, un tribut pe care l-a plătit şi procurorul Nicolae Păcurar, care a lucrat întotdeauna în cauze complexe, în cauze cu maximă în­căr­cătură psihologică.
    - Ce ne puteţi spune despre relaţia sufletească pe care aţi avut-o cu procurorul Nicolae Păcurar?
    - A fost un coleg şi un prieten apropiat, pot să spun că a fost unul dintre procurorii alături de care mi-am făcut prima perioadă a sta­giaturii.

---

    Conform unui raport al Direcţiei de Finanţe, prezentat ieri într-o conferinţă de presă de către prefectul Mugurel Sârbu, marii con­tri­buabili din judeţ au datorii faţă de diversele bugete ale statului în valoare de circa 1100 de mi­liarde de lei. Defalcate, acestea ar arăta în felul următor: 735,3 miliarde de lei la bugetul de stat; 286,4 mi­liarde de lei la bugetul asigurărilor sociale; 54,4 miliarde de lei la bu­getul asigurărilor sociale de sănătate; 41,5 miliarde de lei la bugetul de şomaj; 2 miliarde de lei la fondul de risc şi accident.
    Printre societăţile care au de plătit aceste sume exorbitante şi asupra cărora s-au întreprins măsuri de executare silită asupra veni­turilor şi patrimoniului lor se regăsesc SC Perla Târnavei, SC Ro­şiamin SA, SC Metalurgica Aiud, SC Resial şi SC Uteps.(R.J.)

---

    Anul acesta, la sărbătoarea de pe muntele Găina, am aflat în sfârşit de ce li s-a dus buhul mo­ţilor că le plac femeile zdra­vene, "pogane", cum zic ei. Pen­tru că, potrivit unui vechi o­bi­cei, la Găina, când se încheia un târg, fata ce făcea obiectul "tranzacţiei" era cântărită în... zestre. Un astfel de cântar a fost adus la această ediţie din 2004 a târgului, de către un lo­calnic: Traian Fiţiu, din Avram Iancu. Şi iată cum se petrecea ritualul de cântărire, la a cărui reeditare am asistat şi noi: pe unul dintre talerele cântarului im­provizat se aşeza fata, iar pe celălalt se aşeza zestrea, până când fata era ridicată de la pământ. Zestrea era compusă din haine lucrate în casă, bani, putini cu brânză, miel etc. Aşadar, vă închipuiţi că la o fată mai "pogană" şi zestrea trebuia să fie mai consistentă. Dar nu numai zestrea îi determina pe moţi să-şi aleagă neveste zdravene, (despre moaţe se spunea că şi pâinea roşeşte de plăcere când o lipesc ele de piept ca s-o taie), ci şi faptul că bărbaţii erau mai tot timpul plecaţi prin ţară, timp în care gospodăria rămânea pe mâna femeii, iar femeia trebuia să ştie şi să poată să muncească "bărbăteşte", la fân, la sapă, muncile exclusiv bărbăteşti fiind coasa, prelucrarea lemnului şi mineritul. (I.H.)

---

    În cursul celui de-al doilea trimestru al acestui an, medicii ve­terinari au efectuat 9.127 de examene trichineloscopice la porcii din gospodăriile populaţiei şi abatoarele din judeţ, a declarat ieri într-o conferinţă de presă Ioan Tătucu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Ve­terinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba. El a precizat că au fost depistaţi 7 porci infestaţi cu Trichinella spiralis, din care 6 la un abator din Aiud, iar unul în gospodăria unui sătean din Şpring. Car­nea animalelor bolnave a fost confiscată de medicii veterinari şi in­cinerată. Alţi 4 porci bolnavi de trichineloză au fost depistaţi în primul trimestru, dar de la începutul anului nu a fost semnalat nici un caz de infestare în rândul oamenilor. (R.G.)

---

    Prefectul Mugurel Sârbu a menţionat ieri într-o conferinţă de presă că s-a ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte preluarea spaţiului ocupat de Centrul judeţean Antidrog de către Biroul regional SAPARD. Referitor la noua locaţie a Centrului Antidrog se pare că ea va fi în cadrul Prefecturii Alba.(R.J.)

---

    Primarul oraşului Abrud, Tiberiu Raţiu, ne-a informat că este foar­te mulţumit de modul în care Poliţia oraşului Abrud a înţeles să în­ceapă colaborarea cu noua echipă de conducere de la primărie. Este vorba despre finalizarea cu succes a unei acţiuni demarată la solicitarea primarului şi anume evacuarea din oraş a mai multor ţigani căldărari. Aceştia se pripăşiseră în Abrud în urmă cu mai bine de o lună, primind de la primărie acordul de "a campa" în zona ve­chii clădiri a Colegiului "Horea, Cloşca şi Crişan". Ei şi-au mai făcut însă două tabere pe două terenuri private. În tot acest timp au des­făşurat activităţi "de producţie", deşi la o verificare solicitată de noul primar Tiberiu Raţiu s-a dovedit că nu aveau autorizaţiile necesare. În plus insistenţele lor şi modul specific de comportament i-au deranjat pe abrudeni care s-au plâns firesc primăriei, care, la rândul ei, a so­licitat Poliţiei oraşului Abrud sprijin pentru evacuarea "nedoriţilor". Pe această cale, primarul Tiberiu Raţiu mulţumeşte şefului Poliţiei ora­şului Abrud, inspectorul şef Mihai Rus şi tuturor poliţiştilor pentru promptitudinea şi profesionalismul de care au dat dovadă. (A.D.)

---

    Având în vedere că, în ultima perioadă, activitatea noului Consiliu Judeţean Alba a fost criticată de reprezentanţii PSD, am profitat de ultima conferinţă de presă pentru a-i întreba pe cei trei lideri ai CJ despre modul în care văd colaborarea cu Prefectura Alba. Preşe­dintele Teodor Atanasiu a precizat că "Noi nu criticăm Prefectura, pentru că nu le monitorizăm activitatea. Din punctul nostru de vede­re, colaborarea trebuie să fie ca între două instituţii serioase". El a dat şi câteva exemple de colaborare bună cu Prefectura în cazul investiţiei Daimler-Chrysler de la Cugir şi al deblocării drumului spre Luncile Prigoanei. "În ceea ce priveşte rectificarea bugetară, formula avansată de noi nu a fost agreată de d-l prefect şi prin urmare nu a semnat-o. În schimb, am semnat-o eu şi cei doi vicepreşedinţi, iar d-l Popa s-a deplasat la Bucureşti la ministere pentru discuţii", a spus Atanasiu. Întrebat fiind ce părere are în legătură cu decizia pre­fectului de a ataca în contencios administrativ hotărârile Consiliului Judeţean referitoare la modificările din AGA la unii agenţi economici, Teodor Atanasiu a precizat: "D-l prefect are tot dreptul să ne atace în contencios administrativ, ca orice alt cetăţean. Din punctul nostru de vedere, modificările au fost făcute în conformitate cu legea şi pentru eficientizarea activităţii la agenţii economici respectivi. Să nu se uite că noi am redus numărul de membri de la 7 la 5, ca şi in­demnizaţiile de conducere, de la 20 la 15%. Acum sunt oameni mai puţini şi mai competenţi", a spus Atanasiu. Vicepreşedintele Ion Du­mitrel a declarat: "Eu nu ştiu ce face Prefectura pentru că cei de acolo nu mai fac nimic de mult timp. Dacă au fost critici, acestea au venit din partea preşedintelui PSD şi nu a prefectului". Celălalt vice­preşedinte, Nicolae Popa, a declarat că raporturile dintre Prefectură şi CJ Alba se vor normaliza în viitor. "CJ Alba era în vechea legis­latură într-un fel de raport de subordonare faţă de prefectură, iar acum toată lumea a înţeles că sunt două instituţii cu atribuţii se­parate, care trebuie să colaboreze", a spus Popa.

---

    Conform HG 1097/2004 judeţului Alba i-a fost repartizată suma de 140 de milioane de lei din partea guvernului necesară ajutorării unor familii care au avut de suferit de pe urma recentelor calamităţi naturale. Prefectul Mugurel Sârbu a spus că aceasta reprezintă echi­valentul unor materiale de construcţii constând în 10 tone de ciment, 5 tone de var, 3000 de ţigle, 220 kg de tablă zincată şi 1500 mp de carton bituminos. Toate aceste materiale de construcţii vor ajunge la mai multe familii de pe raza oraşului Zlatna, începând chiar de astăzi în prezenţa reprezentanţilor Prefecturii.(R.J.)

---

    Luna august aduce reluarea unei mai vechi şi fructuoase co­laborări între cercetătorii Institutului de Arheologie din cadrul Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia şi cei de la Birkbek College - Universitatea din Londra. Ei vor începe împreună săpăturile arheologice în zona localităţii Limba, în punctul Şesul Orzii. Arheologul Mihai Gligor ne-a informat că vor veni la Alba Iulia circa 15 englezi: profesori, masteranzi, studenţi şi doctoranzi în arhe­o­logie. Echipele de arheologi de la instituţiile amintite au mai cercetat împreună situri din Partoş, Oarda, etc. În punctul amintit arheologii se aşteaptă să găsească materiale preistorice şi vestigii datând din perioada romană. Indiciile în acest sens le-au fost furnizate de pros­pecţiunile magnetometrice efectuate în anii 2002-2003, care au sem­nalat un complex mai important, probabil o villa rustica. (A.D.)