În ultimul timp tot mai mulţi cercetători sunt de părere că, în ur­ma încălzirii vremii, Gheţarul de la Scărişoara se va topi complet în cel mult 100 de ani. Acest mo­nument natural, situat în Mun­ţii Apuseni, pe teritoriul ju­deţului nostru, are o vechime de circa 4000 de ani. Peştera fri­guroasă, cum o numesc local­nicii, are o suprafaţă de 5500 de metri pătraţi, iar volumul gheţii este apreciat la 40.000-55.000 de metri cubi. Grosimea stra­tu­lui de gheaţă atinge 20 de metri. Prin dimensiunile sale neobiş­nuite, Gheţarul de la Scărişoara ocupă locul doi în lume în rândul gheţarilor subterani.
    Măsurătorile şi determinările e­fectuate evidenţiază faptul că ghe­ţarul din peşteră scade în gre­u­tate cu 500 mc anual, ca urmare a topirii gheţii. Astfel, stratul de gheaţă a scăzut în ultimii 30 de ani cu aproape 2 metri. Încălzirea vremii va accentua mai mult procesul de topire a gheţarului, apre­ciază specialiştii. Ar fi o mare pierdere să dispară acest monument unicat al naturii cu o lungime de 700 de metri, cu un masiv bloc de gheaţă în mijloc.
    Cele mai importante şi fermecătoare structuri de gheaţă se află în a doua încăpere a peşterii, ce poartă numele de "Biserică", unde for­maţiunile de gheaţă ajung până la trei metri înălţime, cu un diametru cuprins între 15 şi 30 de centimetri. Modificările climei exterioare şi şocurile termice se resimt în peşteră, unde temperatura maximă din timpul verii a fost de 0,8 grade Celsius, în vreme ce în timpul iernii temperatura coboară sub minus 13 grade C. Specialiştii sunt de pă­rere că, dacă temperatura pe Terra va mai creşte cu 2-3 grade, aşa cum s-a pronosticat, stratul de gheaţă din interiorul peşterii nu va rezista mai mult de 70 de ani. La întrebarea alarmantă: ce se poate face pentru salvarea Gheţarului de la Scărişoara?, răspunsul celor vizaţi este descurajant. O eventuală plantare masivă de arbori um­broşi pe o arie întinsă din jurul peşterii ar putea, eventual, încetini ritmul de topire a stratului de gheaţă. A fost emisă şi o altă idee năs­truşnică, potrivit căreia insuflarea unui volum apreciabil de aer rece în interiorul peşterii în cursul verii ar putea menţine o tem­peratură relativ constantă în cavitatea subterană şi preîntâmpina to­pirea gheţii. Oricât ar părea de şocante astfel de soluţii, ele nu ar tre­bui respinse şi catalogate drept aventuriste.

---

     Centrul oraşului Zlatna va fi astăzi, cu începere de la ora 11.00, scena mitingului "Politicieni, ajutaţi Zlatna", organizat de Primăria şi Consiliul Local Zlatna în colaborare cu Comitetul pentru Renaşterea Zlatnei. Primarul Silviu Ponoran a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că atât locuitorii Zlatnei, cât şi politicienii chemaţi să gândească o soluţie pentru redresarea acestui oraş unde şomajul a atins cota incredibilă de 92 la sută, vor avea în dezbaterea publică trei teme: *Obţinerea sprijinului necesar pentru înfiinţarea Parcului Industrial Zlatna, pentru care s-a obţinut deja acordul Consiliului ju­deţean Alba: *Sprijin pentru trecerea gratuită în patrimoniul primăriei a unor obiective cu caracter social care au aparţinut defunctei SC Ampelum SA - staţia de tratare a apei potabile, cantina, căminul de nefamilişti, stadionul, centrul de recuperare a forţei de muncă de la Feneşasa; *Menţinerea în funcţiune a liniei ferate Zlatna - Alba Iulia. Referitor la acest ultim punct, Silviu Ponoran a declarat că în urma semnalelor trase a fost informat de la Regionala Căi Ferate Braşov că linia Alba Iulia - Zlatna va fi menţinută. Acesta este un pas im­portant pentru atragerea investitorilor în doritul Parc Industrial Zlatna, ştiut fiind că mijloacele şi căile de comunicaţie sunt un factor decisiv în funcţie de care un agent economic decide să investească sau nu într-o zonă.