Unul din cele mai mari şi mai îndrăgite praznice din cursul anului bisericesc este praznicul de mâine: "Adormirea Maicii Domnului" sau "Sfânta Maria Mare".
    Sfânta Scriptură nu ne spune cum a avut loc acest slăvit eveniment din viaţa Maicii Domnului. Ştiu doar atâta, că pe crucea răstignirii fiind Domnul Hristos a încredinţat-o pe maica Sa, Fecioara Maria, spre purtare de grijă preotului apostol Ioan. Dar, aflăm din scrierile Sf. Tradiţii, cum s-a petrecut adormirea întru Domnul a Năs­cătoarei de Dumnezeu. Iată: Hristos Domnul, vrând să aibă lângă Sine pe maica Sa, cu trei zile înainte a trimis pe arhanghelul Gavriil să-i facă cunoscută mutarea ei la cele cereşti. Fecioara Maria tare s-a bucurat de această vestire şi, degrabă s-a dus pe Muntele Măslinilor să se roage. Când se suia pe munte, pomii, în calea ei, se aplecau pe pământ în semn de cinstire, de închinăciune. Întor­cându-se acasă, Fecioara Maria a aprins multe lumânări, a mulţumit lui Dumnezeu, a chemat neamurile şi vecinii, şi-a pregătit patul şi toate cele în legătură cu înmormântarea ei. La trei zile după vestirea arhanghelului, fără veste, s-a produs un sunet ca de tunet şi nişte nori mari, mulţi la număr, au adus la casa Maicii Domnului pe apos­tolii Fiului Lui Dumnezeu, fără Toma. După aceasta, sfânta Fecioară şi-a luat rămas bun şi iertăciune de la toţi cei de faţă, s-a culcat pe pat, a rostit o rugăciune pentru binecuvântarea lumii şi paşnică vie­ţuire între pământeni şi aşa şi-a dat sufletul în mâinile scumpului ei Fiu şi Dumnezeu. Apostolii, unii au ridicat patul, alţii mergeau înainte cu făclii şi cu cântări, petrecând spre mormânt trupul Născătoarei de Dumnezeu. Se auzeau şi coruri de îngeri. O ceată de iudei, văzând cinstirea ce i se dădea Sfintei Fecioare în drumul ei spre mormânt, plini de drăcească mânie, ca turbaţi, au dat năvală să răstoarne patul cu sfântul trup şi să-l pângărească. Dumnezeu, însă, i-a împiedicat să-şi ducă la îndeplinire smintita încercare, luându-le vederea, orbindu-i şi pe unul, Aftonie, mai turbat, lipsindu-l de amândouă mâinile, prin tăierea de o sabie nevăzută, rămase spânzurate de pat. Iudeii mişei, cutremuraţi s-au căit, s-au cuminţit, au scăpat de orbire şi au devenit creştini, la fel şi Aftonie, recă­pătându-şi la loc mâinile. Drumul spre locul îngropării a continuat în linişte. Ajungând la mormânt, apostolii au aşezat trupul cel sfânt în el şi au stat trei zile lângă el în priveghere. A sosit şi Toma cu trei zile în urmă. Tare s-a întristat că nu s-a învrednicit să vadă şi el ce au văzut ortacii săi apostolii şi să se închine celei adormite în Domnul. I s-a deschis mormântul să-şi satisfacă dorinţa, dar, cu mare uimire, s-a aflat mormântul fără de sfântul trup. Ce se întâm­plase? Domnul Hristos, ca să preîntâmpine putrezirea trupului Maicii Sale a înălţat-o pe Preasfânta Sa Născătoare sus la cer, lângă El, să se bucure împreună, cu cea mai mare bucurie, Fiul cu Mama, Mama cu Fiul.
    Aşa s-au petrecut, fraţi creştini, pe scurt, cele în legătură cu slăvita Adormire a Celei care este mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii.
    Şi acum, după toată cuviinţa, o caldă rugăciune către Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria: "Milostiveşte-te Mamă preacurată spre ajutorul poporului celui bine credincios. Nădejdea noastră adună pe cele risipite, pe cei rătăciţi, pe cei căzuţi de la dreapta credinţă iarăşi la credinţă întoarce-i, pe cei bătrâni sprijineşte-i, pe cei tineri îi învaţă, pe prunci hrăneşte-i, dar, mai ales, păzeşte Sfânta Biserică Fiului Tău şi o fereşte întru lungime de zile... Primeşte de la noi, la cinstiţi adormiţii tăi această rugăciune de acum şi în viaţa aceasta şi la vremea morţii noastre, scapă-ne de toată nenorocirea şi chinul." (I.S.)

---

O rază curată
şi binecuvântată
De la DUMNEZEU...
În cer, DOAMNĂ ŞI ÎMPĂRĂTEASĂ
Pe pământ, floare aleasă
Şi lacrimă eşti
Pururea FECIOARĂ MIREASĂ,
Din marea ta împărăţie
O, preacurată Maică,
dă-mi şi mie,
Un strop din apa ta sfinţită
Să fiu o clipă fericită
şi iubită...
FECIOARĂ pururea neadormită,
A ta sfântă făclie,
Pavăză poporului român
Să-i fie
O, preacurată, preabinecuvântată,
MARIE...!

---

     Cele două pieţe din oraşul Cugir au devenit private, fiind con­cesionate pe o perioadă de 25 de ani de către investitorul austriac Marius Dronca, proprietarul benzinăriei de la intrarea în Cugir. Reno­varea pieţei de la Complex, din centrul oraşului, a început prin pa­varea parcării cu dale, lucrare care a costat între 500-700 milioane de lei. De ieri, 13 august a.c., corturile tarabelor industriale vor fi am­plasate pe noul pavaj întins pe o suprafaţă de peste 1400 mp. Pro­iectul pentru modernizarea pieţei nu se rezumă doar la atât. Noul proprietar doreşte ca până la sfârşitul acestui an piaţa să poată fi acoperită. Construcţia metalică a pieţei va costa 5,7 miliarde de lei. Aşadar în cursul noului an atât vânzătorii cât şi clienţii nu se vor mai teme de zilele ploioase de toamnă sau toride de vară, de ninsoarea sau viscolul tăios al iernii. (Andreea RADU)