În ultimele zile evenimentele pe frontul mondial al luptei cu tero­rismul se succed cu rapiditate. Statele Unite au decretat nivelul de "alertă oranj" în marile centre ale finanţei americane. Ca urmare, clă­dirile principalelor instituţii financiar-bancare din New York, Wa­shington şi Newark, indicate ca posibile noi ţinte ale organizaţiei te­roriste Al-Qaida au fost imediat transformate în adevărate redute de război. După cum se ştie, în mai multe rânduri, Osama bin Laden a cerut să fie lovite ţinte vitale pentru structurile economice ale SUA, afirmând că în urma atacurilor de la 11 septembrie, pierderile ame­ricane s-au ridicat la 1.000 miliarde de dolari. Potrivit informaţiilor serviciilor secrete americane "intenţia teroriştilor este de a ataca nu numai clădirile, ţinta lor fiind structura financiară a SUA, a Marii Britanii şi a altor ţări europene".
    Iminenţa unor atacuri teroriste a determinat SUA cât şi alte state să ia o serie de noi măsuri de securitate. Preşedintele George W. Bush a semnat joia trecută legea cheltuielilor militare pe timp de război, din care, 25 de miliarde reprezintă fonduri suplimentare pentru Irak şi Afganistan. "Nici un duşman sau prieten nu trebuie să pună la îndoială faptul că America dispune de resurse pentru a răzbi", a subliniat Bush. Cu toate aceste asigurări din partea SUA, marţi, 10 august a.c., sub presiunea agresivităţii crescânde a mili­ţi­ilor şiite (susţinute din umbră de Iran), Polonia, cea de a treia forţă militară aliată a SUA în lupta împotriva terorismului, a anunţat că renunţă la comanda militară în două provincii din Irak. Comanda pro­vinciilor Najaf (unde numai în luptele din cursul zilei de joi, 12 agust a.c. s-au înregistrat 165 de morţi şi 600 de răniţi) şi Qadisiya a fost remisă trupelor americane. Premierul Poloniei, Marek Belka, aflat în­tr-o vizită la Washington, a motivat că "mandatul forţei multi­na­ţionale sub comandă poloneză prevede doar misiuni defensive, de stabilitate, şi nu desfăşurarea unor acţiuni de luptă (...). Cred că ni­meni nu vrea să rămână în Irak o veşnicie. Are propriul guvern, in­ternaţional recunoscut...".
    În altă ordine de idei, ameninţările teroriste au cam destabilizat în ultimele zile şi piaţa mondială a petrolului. Guvernul irakian a anun­ţat închiderea unei conducte principale de petrol din sudul ţării, ceea ce a condus la reducerea la jumătate a exporturilor. Efectul s-a re­simţit imediat pe piaţa petrolului tocmai la... Bursa din New York, unde s-a înregistrat preţul record pentru ultimii 21 de ani - 45,05 dolari pentru un baril de petrol brut.
    În Europa, ca urmare a ultimatumului dat de bin Laden (ţările eu­ropene să-şi retragă trupele din Irak până la data de 15 august a.c.), şi care a expirat duminică, tot mai multe voci susţin iniţierea unui "Plan Marchall" pentru Irak, ca singură soluţie viabilă pentru democratizarea acestei ţări şi asigurarea stabilităţii în zonă.
    De ultimă oră, Pentagonul a cerut Congresului american să i se acorde suma de 500 de milioane de dolari pentru crearea la nivel global a unor "miliţii antiteroriste pro-americane, cu scopul de a-i eli­mina pe teroriştii care se ascund în zonele "neguvernate" ale lumii. Este vorba de crearea, echiparea şi antrenarea unor forţe de secu­ritate locale pentru combaterea terorismului şi insurecţiilor în zonele unde operează militanţii islamici radicali. Apoi, având în vedere că în SUA se apropie alegerile prezidenţiale, pe care se pare că teroriştii vizează să le destabilizeze asemenea celor din Spania, Washin­gtonul a luat decizia de a declanşa "o lună de alertă teroristă" înce­pând cu 9 septembrie a.c., pentru a-i încuraja de pe acum pe ce­tăţenii americani să se pregătească pentru un eventual atentat.