Înnămolită de sute de ani în sărăcie, umilinţă, deznădejde, exploatare şi indiferenţă din par­tea mai marilor vremii, căruţa mo­ţească a fost urnită la modul simbolic vineri, 27 august 2004, cu prilejul unei manifestări in­titulată generic "Cruciada moţi­lor", care cuprinde o campanie pentru acordarea statutului de drum naţional Drumului lui A­vram Iancu. Scopul campaniei es­te transformarea acestei importante artere rutiere (Câmpeni- Barajul Mihoieşti-Sorliţa - Sohodol - Vidra - Casa Iancului- Avram Iancu (centrul comunei)- Bulzeşti- Baia de Criş- Ţebea), într-un circuit turistic atractiv şi aducător de prosperitate pentru întreaga zonă. Pentru că ruta este deocamdată aproape impracticabilă. Manifestarea a fost iniţiată şi organizată de Uniunea Munţii Apuseni, coordonată de recent constituitul Consiliu pentru Drumul lui Avram Iancu şi sprijinită oficial de consiliile judeţene din Alba şi Hunedoara, primăriile localităţilor Câmpeni, Brad, Avram Iancu, Baia de Criş, Vidra, Bulzeşti, Sohodol, Asociaţiunea "ASTRA" şi Societatea cultural patriotică "Avram Iancu".
    Cei care au răspuns prezent la această chemare a moţilor au fost: Nicolae Furdui Iancu, consilier judeţean şi preşedinte de onoare al Consiliului pentru Drumul Iancului, Ion Dumitrel- vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ştefan Bardan- vicepreşedintele PD Alba şi candidat pentru Camera Deputaţilor, Nicolae Puşcă- consilier judeţean, Emil Luca- preşedintele Uniunii Munţii Apuseni, Nicolae Puiuleţ- Oficiul prefectural Câmpeni, Ioan Curtean de Hondol-consul general în statul Belize, primarii Lucian Andreica (Sohodol), Sandu Heler (Avram Iancu), Ioan Resiga (Vidra) Silviu Ponoran (Zlatna), Marcel Giurgiu - viceprimarul oraşului Câmpeni şi ultimul descendent direct al familiei lui Avram Iancu- dr.Ioan Mihaiu Gligor, preşedinte al Consiliului pentru Drumul Iancului. După primirea oaspeţilor la Primăria din Câmpeni, vizitarea Casei memoriale "Avram Iancu" (unde a avut loc un "Te Deum"), cel mai original şi înălţător moment a fost acela de urnire simbolică a căruţei moţeşti, la care au participat toţi cei de mai sus, opintindu-se şi punând în mişcare, la propriu, o căruţă. Dar momentul cel mai important s-a consumat în casa Iancului, în odaia în care încă se mai simte respiraţia Craiului Munţilor. Acolo, la masa înnegrită de timp şi sub lumina unei singure lămpi cu feştilă, toţi oficialii, fără excepţie, au semnat un legământ, al cărui text îl redăm mai jos:
    Legământ făcut astăzi, 27 august 2004, la Casa Iancului din Vidra de Sus, cu prilejul marşului căruţelor moţeşti.- "Noi, semnatarii acestui legământ de la Casa Iancului, ne obligăm să luptăm împreună pentru ca Drumul lui Avram Iancu, situat între localităţile Câmpeni- Vidra- Casa Iancului- Baia de Criş- Ţebea- Brad, să devină drum naţional modernizat la standarde europene". Un legământ similar, cu acelaşi text, va fi semnat de oficialităţile ce vor fi prezente la Ţebea, în data de 12 septembrie, cu ocazia manifestărilor dedicate lui Avram Iancu.
    Dovada acestui efort concentrat a fost dată imediat după semnarea legământului: după drumul de la Casa Iancului şi până la Primăria din Vidra (parcurs de toţi cei prezenţi în căruţe), în cadrul unei conferinţe de presă, au fost date deja soluţiile. Cea mai interesantă a aparţinut consilierului PNL Nicolae Furdui Iancu, care a anunţat că în urmă cu două zile a fost lansat Programul Phare 2004-2006, pentru coeziune economică-socială, prin care se alocă fonduri pentru dezvoltare interregională. Bineînţeles, pentru a accesa aceste fonduri este nevoie de întocmirea unui proiect fezabil. În completare, Silviu Ponoran, primarul din Zlatna, a subliniat că pentru aceasta este necesară realizarea unui parteneriat cu Consiliul Judeţean, care să aloce contribuţia necesară de 10% din valoarea totală a finanţării, care valoare se poate ridica până la 5 milioane de euro (200 de miliarde de lei). Dar, condiţia de bază pentru obţinerea fondurilor în cadrul acestui program este aceea ca drumul să rămână judeţean, dar "de importanţă naţională". De asemenea, vicepreşedintele Ion Dumitrel, a afirmat că deja a contactat o firmă specializată în realizarea unor astfel de proiecte şi că îi aşteaptă pe iniţiatorii manifestării de azi (partenerii de mâine), să se prezinte joi (2 septembrie a.c.), la sediul Consiliului Judeţean, pentru a face primul pas: parteneriatul şi conturarea proiectului, subliniind că acordarea acestui sprijin pentru moţi este o obligaţie din partea sa şi a colegilor săi. Este şi acesta un fel de a spune "No, hai!", nu-i aşa?

---

     Consilierii judeţeni au aprobat participarea CJ Alba, ca partener al PNUD, în proiectul "O Românie frumoasă", în anul 2004, cu suma de 500 milioane de lei. În cadrul acestui proiect este prevăzută restaurarea parterului clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Centrul Militar al judeţului Alba. Antreprenorul general al lucrării este SC Selina SRL Oradea.(N.I.T.)

---

     În cursul zilei de ieri un tren de epocă tractat de o locomotivă cu aburi a tranzitat judeţul Alba. Garnitura avea la bord 248 de turişti germani, englezi şi americani, excursia acestora fiind pusă la cale de o agenţie de turism care doreşte ca prin această metodă puţin practicată în România, dar foarte gustată de turştii străini, să pună în valoare frumuseţile meleagurilor noastre. Desigur că aceasta este o bună metodă de promovare a ofertei turistice, iar pentru noi constituie şi un exemplu, dacă ne gândim că în judeţul Alba există mai multe trasee pe care pot circula astfel de trenuri. Garnitura feroviară la care facem acum referire străbate România în perioada 26 august - 4 septembrie a.c. Ieri ea s-a oprit în staţiile Războieni şi Vinţu de Jos, plecând apoi spre Sibiu. (F.R.)